Menu

Cetatea Costești - Cetățuie

DJ705A , 337327 Costești, România
Directie Adresa
 
 
Momentan nu avem unitati de cazare in zona.

Cetatea Costești - Cetățuie

De ce să vezi acest obiectiv?

Pentru că este una dintre cele şase cetăţi dacice din Munţii Orăştiei şi se află în patrimoniul UNESCO.

  • Este în Costeşti, Județ Hunedoara
  • Construit în secolul I î. Hr.
  • Deschis turiștilor fără taxă de vizitare.
  • Origini: dacice

Cetatea Costești - Cetățuie era un punct important în ansamblul cetăţilor, fiind principalul avantpost al capitalei dacice de la Grădiștea Muncelului...

Cetatea Costești - Cetățuie

  • Cod monument Istoric: HD-I-s-A-03177
  • Trasee amenajate: da
  • Condiții de vizitare: echipament montan adecvat
  • Altitudine: 514 metri

Cetatea dacică Costești - Cetățuie este una dintre cele șase fortărețe dacice din Munții Orăștiei care fac parte din patrimoniul mondial UNESCO din România. A fost ridicată în secolul I î.Hr şi avea rol de apărare al drumului spre cetatea Sarmizegetusa Regia. Situată la 514 metri altitudine, la intrarea în masivul stâncos al Munţilor Şureanu, pe valea Apei Grădiștei, avea vedere la mare distanţă. Era o cetate puternică ce avea caracter defensiv, ea avea la bază o mare așezare civilă și era reședința obișnuită a regilor daci transilvăneni.

În urma cercetărilor arheologice, care au fost întreprinse aici, pe terase au fost identificate:

1. drum de acces

2. val de pământ

3. zid de incintă

4. turn de observaţie

5. turnuri locuinţă

6. baza de piatră a turnului de veghe

7. sanctuare rectangulare

8. cisterne

Cetatea Costești - Cetățuie

Fortificația acestei cetăţi constă dintr-un val de pământ cu palisadă, lat la bază de 6–8 m și cu o înălțime de 2–2.50 m, care proteja partea superioară a dealului, platoul și terasele. În val erau înfipți stâlpi groși de lemn care erau legați între ei de o împletitură de nuiele care erau lipite cu pământ, toate acestea formau o palisadă în spatele căreia se adăposteau apărătorii. Cetatea nu avea șanț de apărare. Valul de pământ nu se închidea complet deoarece în dreptul porții capetele sale se petreceau unul peste altul formând o intrare „în clește", acest tip de intrare expunea flancurile atacatorilor.

Zidul de incintă nu înconjura nici el complet dealul, fiind construit doar în locurile în care panta era lină deoarece accesul era mai ușor.  Zidul era inspirat de construcțiile elenistice analoge iar tehnica de construcție a fost adaptată de daci la condițiile specifice ale Munților Orăștiei. Acest tip de zid a fost botezat de specialiști murus Dacicus (zidul dacic). Acest zid era înalt de 3-4 metri, gost de 3 şi avea două feţe. Era făcut din blocuri din calcar conchilic. Aceste blocuri aveau dimensiuni variabile: 60–80 cm lungime, 40–60 cm înălțime și 30–40 cm grosime. Spaţiul dintre cele două ziduri era umplut cu pământ şi pietre neprelucrate. Pe coama zidului erau așezate trunchiuri groase de copac care erau despicate în lungime. Aceste trunchiuri erau înclinate spre exterior pentru ca apa de ploaie să se scurgă, și erau acoperite cu pământ bătut pentru a nu putea fi incendiate.

Pe platou se aflau şi încă se mai văd şi astăzi urmele a două turnuri-locuință, construite cu temelii de piatră la bază și din cărămizi în partea superioară. Accesul se făcea pe o scară monumentală, din piatră fasonată, lată de 3 m. Pe laturi era prevăzută cu jgheaburi pentru scurgerea apei, iar în față cu o poartă de lemn. Turnurile aveau la parter depozit de provizii și de arme, iar etajul era folosit ca locuință și ca poziție de luptă pentru apărători.
Tot aici se găsesc urmele barăcilor soldaţilor din garnizoană şi un turn de observaţie.

Cetatea Costești - Cetățuie

Mai existau în spatele zidului și niște platforme de luptă care erau sprijinite tot pe blocuri de calcar. Dacă atacatorii treceau de aceste sisteme defensive ei trebuiau să dărâme o altă poartă (înaintea celui de-al doilea război dacic această poartă a fost blocată cu coloane luate din sanctuarele de la Costești) care permitea accesul pe o pantă dificilă spre platoul superior. După poartă singurul sistem defensiv care mai proteja cele două turnuri locuință de pe platou, era o dublă palisadă din stâlpi groși de lemn. Dacă era cucerită și această palisadă era cucerită cetatea.

Cetatea dispunea şi de alte sisteme defensive, fortificații mai mici, precum un bastion puternic pe drumul care urca în vechime la cetate şi un turn izolat în spatele valului. În apropierea cetății se afla fortificația de pe dealul Cetățuia Înaltă și turnul de pe înălțimea Ciocuța.

A fost distrusă în timpul primului război, în 102 şi a fost imediat refăcută. Dar în 106 a fost definitiv distrusă şi abandonată, iar ruinele ei au servit drept carieră de piatră pentru construirea castrului de la Bucium.

Accesul la Cetate se face din satul turistic Costeşti, pe drumul înspre Sarmizegetusa Regia. Imediat după ce treci pe sub poarta cu sculpturile unui soldat dac şi al unuia roman, faci dreapta peste râu. Mergi paralel cu râul, apoi urci spre dreapta, unde se afla o parcare. De aici mergi pe jos, urcând spre stânga, până la cetate.