Menu

Cetatea Oratia

DN73 , România
Directie Adresa
 
 
 
Momentan nu avem unitati de cazare in zona.

Cetatea Oratia

De ce să vezi acest obiectiv?

Pentru că este o cetate mai puţin cunoscută, însă importantă şi plină de legende.

  • Este în Podu Dâmboviţei, Județ Argeş
  • Construit în sec. XIII / XIV
  • Deschis turiștilor fără taxă de vizitare

Cetatea Oratia
  • Ctitor/Autor: cavalerii teutoni/ localnicii
  • Cod monument Istoric: AG-II-a-A-13763
  • Trasee amenajate: da
  • Condiții de vizitare: oricând

Cetatea Oratia a fost posibil ridicată de către cavalerii teutoni, iar ani mai târziu aici turcii l-au prins pe Vlad Ţepeş. Cetatea Oratia este situată în localitatea Podu Dâmboviţei, la 6 km nord de Rucăr, la circa 300 m est de șoseaua Câmpulung - Brașov (DN73). A fost ridicată pe Dealul Sasului la 1212 (prezumptiv) de către cavalerii teuroni, când regele Andrei al II-lea al Ungariei le-a cerut sa participe la apărarea hotarelor Țării Bârsei împotriva năvălirilor triburilor migratoare ale cumanilor.

Atunci teutonii au ales acest loc, fiind un punct strategic pentru paza trecătorii Branului, dar şi datorită drumului către Câmpulung. Era o cetate de apărare, iar la acea vreme a primit denumirea de Cetatea Neamţului. Ulterior, a devenit punct vamal şi şi-a schimbat denumirile: Cetatea Piatra Craiului, Cetatea Dâmboviţei, mai apoi Oratea şi Oratia, după numele râului ce trece pe lângă ea. Astăzi, cetatea este o ruină invadată de vegetaţie, dar s-au păstrat câteva porțiuni de ziduri.

Alţi istorici propun alte variante în ceea ce priveşte începutul cetăţii. W. Horwath a spus că cetatea a fost vamă a Transilvaniei, iar după trecerea cetății în proprietatea Țării Românești, Ludovic al V-lea ar fi pus să fie ridicat Castelul Bran. însă teoria nu poate fi confirmată. Ceea ce ştim este că, în 1368,  vama Țării Românești se lua la Câmpulung.

Dealul a reprezentat locul ideal pentru construirea cetăţii deoarece drumul trecea pe sub cetate, ocolind Dealul Sasului pe la NV și V. Relieful era, de asemenea, benefic. La N și la S panta este destul de accentuată, iar la V și NV pereții stâncii sunt abrupți. Iar la S şi la E, pe unde se făcea accesul, se afla săpat un șanț lat de 10 m și adânc de 4 m, dar şi un zid lung de 15 metri strict pe partea sudică.

Primele cercetări arheologice s-au desfăşurat în 1905. Cetatea e mică, lăţimea ei fiind de 20 de metri. Zidurile aveau o grosime de 2 metri şi erau făcute din piatră mijlocie cioplită, extrasă probabil din aceeaşi stânca pe acre este construită cetatea. Arheologii au aproximat ca zidurile nu erau mai înalte de 7 metri. La NE exista un turn circular deschis către interior. La Se erau construcții, ridicate exclusiv din lemn. Potrivit urmelor de cenuşă găsite, cercetătorii au presupus ca cetatea a fost distrusă şi părăsită definitiv în urma unui incendiu.

O nouă campanie de cercetări arheologice s-a desfăşurat între 1968-1970, când s-au găsit dovezi care încadrează cetatea din a doua jumătate a secolului al XIV-lea, până în secolul al XVI-lea. Intrarea în cetate a fost descoperită în sud, la înălțimea de 1 m față de stâncă. Avea o deschidere de 2 metri. Aici, zidul era mult mai gros faţă de restul laturilor. În NE au descoperit cisterna, cu adâncimea de 5,35 m și diametrul de 3,40 m. Potrivit noilor descoperiri, specialiştii nu mai consideră Oratia o cetate, ci mai degrabă o fortificaţie de mici dimensiuni.

Chiar dacă, de multe ori, cetatea nici ca e observată de turiştii care se duc spre Braşov, localnicii o cunosc foarte bine, mai ales în istorie şi legende. Se ştie că însuşi Vlad Ţepeş a stat o perioadă aici, ba mai mult, a fost prins de turci aici. Cetatea era foarte bogată, deoarece din Țara Românească intrau spre Braşov produse alese: peşte, piei de animale, miere, ceară sau bumbac; iar în sens invers intra oţel, arme, catifea, pantofi sau argintărie.

Cetatea se află pe Lista monumentelor istorice din județul Argeș. În 2007, Consiliul Județean Argeș a făcut un plan pentru includerea cetăţii în circuitul turistic. Planurile de reabilitare includ realizarea unui drum de acces în lungime de 300 de metri de la șoseaua națională şi deschiderea unui șantier arheologic. Lucrările întârzie din cauza lipsei de fonduri.