Menu

Muzeul Aurului

Strada Independenței 3, 335200 Brad, România
Directie Adresa
 
 
Momentan nu avem unitati de cazare in zona.

Muzeul Aurului

De ce să vezi acest obiectiv?

Pentru că este un muzeu unic în Europa, ce deţine cele mai valoroase 18 kilograme de aur din lume, valorând milioane de euro.

  • Este în Brad, Județ Hunedoara
  • Construit în 1912
  • Deschis turiștilor cu taxă de vizitare.

Muzeul Aurului din Brad se remarcă prin unicitate, vechime, dar şi spectaculozitatea şi diversitatea exponatelor de pe toate continentele lumii...

Muzeul Aurului
  • Constructor/ Autor: geologul german Schumacher
  • Condiții de vizitare: în timpul programului

Colecția mineralogică din Brad a fost fondată în urmă cu peste 100 de ani şi a devenit una dintre cele mai importante colecţii din lume. Astăzi, Muzeul Aurului deţine peste 2000 de exponate din ţări de pe toate continentele. Însă remarcabile, fiind deosebite, sunt exponatele din aurul din Munţii Metaliferi.

Muzeul a fost deschis cu ajutorul minerilor, care rămâneau şi ei adesea impresionaţi de ceea ce găseau în măruntaiele pământului nostru. Conceptul muzeului a aparţinut însă geologului german Schumacher

Deşi pare ascuns ca un adevărat tezaur, Muzeul Aurului a fost vizitat în timp de un număr mare de persoane: elevi, specialişti în geologie, curioşi, personalităţi culturale sau ştiinţifice. Cu toţii au rămas impresionaţi de valoarea şi diversitatea exponatelor: de la aur în pulbere fină, la lamele, dendrite, granule, până la bucăţi de aur brut, strălucitoare ca nişte lingouri. Circa 80 la sută dintre eşantioane provin din zona Brad – Ruda, Musariu, Valea Morii şi Brădişor, acestea fiind prezentate aşa cum au fost scoase din subteran.

Muzeul Aurului

Colecţia muzeului începe prin prezentarea unor obiecte  arheologice descoperite în zona Brad - Crișcior care dovedesc existența omului în urmă cu 5000 de ani și a unei activități de extragere a aurului de 2000 de ani. Uneltelor și obiectelor vechi folosite la extragerea și prelucrarea minereului aurifer, specifice ultimelor două secole, li se alătură și imagini fotografice sugestive privind aceste activități. Pe parcursul vizitării sălilor, fiecare are ocazia să vadă aurul într-o ipostază inedită, aceea de minereu: fin dispersat, liber sau concrescent cu alte minerale, lamele, filamente, dendrite, granule și rarele combinații chimice naturale ale aurului cu telurul, între care silvanit și nagyagyt s-au identificat pentru prima dată în lume în zăcăminte din Munții Apuseni. Aici, mai poţi admira zăcămintele din zona Bradului, în forme spectaculoase, care sugerează vizitatorului plante, animale sau alte obiecte: frunze, flori, șarpe, cățel, aripi de pasăre, tun, harta României.

Muzeul Aurului are în patrimoniu o colecţie de mineralogie generală, cu peste 800 de exponate provenind din foarte multe țări, organizate pe criterii științifice: noțiuni generale despre minerale, geneza acestora, proprietăți fizice după care pot fi determinate, compoziție chimică: sulfuri metalifere, săruri halogenate, oxizi, săruri oxigenate (carbonați, sulfați, silicați, etc). Câteva dintre aceste minerale au fost identificate pentru prima oară în lume în zăcăminte din România.

Muzeul Aurului

Muzeul Aurului de la Brad se ridică la nivelul colecţiilor internaţionale. Aici există exponate care au o valoare de asigurare de 500.000 de euro piesa. Iar faimoasele şopârle de aici sunt  evaluate la 3 milioane de dolari fiecare.

Muzeul a avut şi o perioadă mai neagră, când, în 2001, a fost vândut unei companii private, cu tot cu mină. Muzeul a fost declarat în faliment în 2007, apoi preluat de altă companie, care l-a introdus într-o campanie de alocare de fonduri. Clădirea a fost renovată, iar colecţia reorganizată. Muzeul a fost renovat timp de 5 ani și redeschis publicului în decembrie 2012. În plan, muzeul va intrat în circuitul turistic denumit ‘Drumul Aurului’: vizitarea Muzeului Aurului, deplasarea spre multe mine, acum închise, şi vizitarea unei galerii din perioada romană, unde exploatarea aurului se făcea în urmă cu peste 1.900 de ani.

Paradoxal, deşi sunt exponate unice, din aur nativ, piesele din colecţia Muzeului Aurului nu fac parte (încă) din patrimoniul naţional.

Muzeul Aurului

Preț intrare

Orar de vizită

Adulţi -15 RON
Studenţi, elevi peste 14 ani -10 RON
Copii cu vârsta sub 15 ani şi pensionari - 5 RON

Zilnic: 09:00 - 17:00
 

Date de contact: str. Independenței 3, Brad, Hunedoara
Telefon/fax: 0254.612.300.

 

 

Postat de Corina Matei
Comments (0)

Parerea ta va promova acest obiectiv!

Cod de securitate

Introdu codul din imagine

CeSaVezi.ro Locul 1 la Etravel Awards în categoria Publishing

 

Harta Obiective turistice inedite - Știai că sunt în România? 

Cascada cu apă termală din Toplița

Cascada cu apă termală din Toplița

Această cascadă este unică în România și este printre puținele de acest fel din lume!
Detalii Obiectiv Turistic
Coloanele de bazalt din Racoş

Coloanele de Bazalt din Racoș

Coloanele de bazalt din Racoş reprezintă un adevărat spectacol natural din Transilvania!
Detalii Obiectiv Turistic
Izbucul Călugari din Bihor

Izbucul Călugari din Bihor

Izbucul de la Călugări, este cel mai reprezentativ izvor carstic intermitent din Romania
Detalii Obiectiv Turistic

Lacul Inghețat din Masivul Parâng

Lacul Inghețat din Masivul Parâng

Se afla la altitudinea de 2120 m pe muntele Slivei. Prezinta tot timpul anului sloiuri de gheata!

Detalii Obiectiv Turistic

Platoul Carstic Lumea Pierdută din Bihor

Platoul Carstic Lumea Pierdută din Bihor

Este cel mai impresionant fenomen carstic din harta cu obiective cu o retea de galerii de 2500 km!

Detalii Obiectiv Turistic

Castelul Vlad Țepeș din București

Castelul Vlad Țepeș din București

Stiut de putini, este o reproducere a Cetatii Poenari, ridicata de Vlad Tepes!

Detalii Obiectiv Turistic

Cele mai frumoase rezervații naturale de pe CeSaVezi.ro Harta Obiective Turistice

Rezervaţia naturală Detunata Goală şi Detunata Flocoasă

Rezervaţia naturală Detunata Goală şi Detunata Flocoasă

Coloane hexagonale de roci bazaltice, asemănătoare unor orgi uriaşe!

Detalii Obiectiv Turistic

Geoparcul dinozaurilor - Ţara Haţegului

Geoparcul dinozaurilor
Ţara Haţegului

Adăposteşte relicve de dinozauri pitici unice in pe harta cu obiective turistice si in lume!

Detalii Obiectiv Turistic

Fratele mai mic al Marelui canion Colorado la 3 km de Sebeş!

Rezervaţia complexă Râpa Roşie

Fratele mai mic al Marelui canion Colorado la 3 km de Sebeş!

Detalii Obiectiv Turistic

Rezervaţia Cheile Nerei-Beuşnita

Rezervaţia Cheile Nerei-Beuşnita

Adăposteşte Lacul Ochiul Beiului, lac ce nu îngheaţă nici iarna!

Detalii Obiectiv Turistic

Rezervaţia naturală Cazanele Mari şi Cazanele Mici

Rezervaţia naturală Cazanele Mari şi Cazanele Mici

În Rezervaţia Cazanele Mari şi Cazanele Mici abundă vegetaţia submediteraneană!

Detalii Obiectiv Turistic

Parcul Naţional Retezat - Parâng

Parcul Naţional Retezat - Parâng

Un loc unic pe harta obiective turistice. În anul 1979 a fost declarat "Rezervaţie a Biosferei"!

Detalii Obiectiv Turistic

 

 

Proiectul CeSaVezi.ro

cesavezi.ro

Pentru ca vrem să dăm cel mai bun răspuns argumentat turiștilor când se întreabă:

Ce e de văzut în România?

Scopul nostru este de a dezvălui obiectivele turistice de lânga tine...

Detalii Obiectiv Turistic

 

cont nou
RizVN Login



  • Aplicatia Harta Cesavezi in Romania

    Are in plus navigatie si localizarea pozitiei tale!

    Disponibilă gratuit pe Android si iOS!

    Detalii


Deprecated: preg_replace(): The /e modifier is deprecated, use preg_replace_callback instead in /home/vezi/public_html/libraries/joomla/filter/input.php on line 652

Deprecated: preg_replace(): The /e modifier is deprecated, use preg_replace_callback instead in /home/vezi/public_html/libraries/joomla/filter/input.php on line 654

Deprecated: preg_replace(): The /e modifier is deprecated, use preg_replace_callback instead in /home/vezi/public_html/libraries/joomla/filter/input.php on line 652

Deprecated: preg_replace(): The /e modifier is deprecated, use preg_replace_callback instead in /home/vezi/public_html/libraries/joomla/filter/input.php on line 654