Menu

Biserica "Înălțarea Sfintei Cruci" din Pătrăuți

Unnamed Road , 727420 Pătrăuți, România
Directie Adresa
 
 
Momentan nu avem unitati de cazare in zona.

Biserica "Înălțarea Sfintei Cruci" din Pătrăuți

De ce sa vezi acest obiectiv?

Pentru că este declarată monument cultural UNESCO, alături de alte şase mănăstiri din Moldova!

  • Este în Pătrăuţi, Județ Suceava
  • Construit în 1487
  • Ctitor: Ştefan cel Mare
  • Poartă Hramul "Înălţarea Sfintei Cruci"
  • Deschis turiștilor 

Biserica "Înălţarea Sfintei Cruci" se află în comuna cu acelaşi nume, atestată documentar între anii 1429-1432, în timpul domniei lui Alexandru cel Bun (1400-1432), însă conform tradiţiei locului, satul ar fi fost întemeiat în anul 1300, de o persoană pe nume Pătru, de pe vremea întemeierii statului feudal Moldova...

  • Cod monument Istoric: SV-II-a-A-05581
  • Sărbătoare anuală: 14 septembrie

Considerată cea mai veche biserică ctitorită de Ştefan cel Mare, Biserica Înălţarea Sfintei Cruci din Pătrăuţi încă îşi mai păstrează forma sa originală.
În anul 993, a fost declarată monument istoric UNESCO, alături de alte şase mănăstiri din Moldova, fiind inclusă în grupul "Bisericile pictate din nordul Moldovei".

În anul 2004, ansamblul bisericii din Pătrăuţi a fost inclus pe lista monumentelor istorice din judeţul Suceava şi este format din două obiective:
- biserica "Înălţarea Sfintei Cruci", ce datează din anul 1487; cod de clasificare SV-II-m-A-05581.01
- clopotniţa de lemn, ce datează din anul 1725; cod de clasificare SV-II-m-A-05581.02

Deasupra uşii de intrare stă inscripţionată în limba slavonă o pisanie care spune că: ""Io Ştefan Voievod, fiul lui Bogdan Voievod, a început a zidi acest hram în numele cinstitei cruci în anul 6995 luna iunie 12.".

Este singura mănăstire de maici înfiinţată de Ştefan cel Mare, probabil destinată îngrijirii răniţilor din luptele purtate în preajma Cetăţii de Scaun a Sucevei.
Biserica din Pătrăuţi face parte din categoria bisericilor cu plan triconc, cu turlă deasupra naosului, care se sprijină pe o bază pătrată, îngropată parţial în acoperişul edificiul şi decorată cu 12 firide, un rând de plăci de ceramică smălţuită de culoare verde şi formă pătrată şi un rând de ocniţe. Biserica are edificiul construit din piatră brută, iar la pronaos, straturile de piatră sunt îmbinate cu şiruri de cărămizi. Acoperişul este din şindrilă, cu rupere de pantă.  
Absidele laterale şi cea a altarului sunt de formă semicirculară în interior, şi de formă poligonală în exterior şi prevăzute cu firide alungite, deasupra cărora aflându-se un rând de plăci de ceramică smălţuită de culoare verde şi de formă pătrată şi un rând de ocniţe.
Biserica are nouă ferestre de formă dreptunghiulară şi prevăzute cu baghete care se întretaie, dispuse astfel: una pe pereţii pronaosului, una în axele absidelor laterale, una în axa absidei altarului, iar patru în cele patru puncte cardinale ale turlei.

Intrarea în biserică se face printr-o uşă în peretele vestic al pronaosului, realizată în stil gotic. Interiorul bisericii este împărţit în trei încaperi: pronaos, naos şi altar. Un perete cu o deschizătură de formă dreptunghiulartă cu baghete care se întretaie, separă pronaosul de naos. Altarul de formă semicirculară este încadrat de nişele proscomidiarului şi diaconiconului. În pronaos au fost înmormântate mai multe persoane, însă în prezent s-au mai păstrat doar trei pietre funerare, ale căror inscripţii, sunt foarte şterse.

De-a lungul timpului, mănăstirea a fost părăsită de mai multe ori, din cauza vitregiei vremurilor, fiind prădată de cazaci, tătari şi de polonezi (1684), urmele lăsate de asalt, putându-se vedea pe portalul de la intrare în naos. Biserica a fost reparată de episcopul Calistru al Rădăuţilor (1708-1728), care a reînfiinţat în anul 1711 mănăstirea de maici, însă doar pentru câteva decenii.

În anul 1725, s-a construit o clopotniţă de lemn cu un etaj, cu influenţe maramureşene, la vest de clădirea bisericii, care s-a păstrat până astăzi. La etaj se află o toacă din lemn şi trei clopote de bronz, care au în componenţă şi argint, turnate în prima jumătate a sec. al XIX-lea de meşterul clopota Mihai Fogoş din Pătrăuţi, a cărui familie era renumită în sec. al XIX-lea ca tunători de clopote. Clopotele de la Pătrăuţi sunt renumite pentru sunetele înalte pe care le scot, despre care se spun că alungă norii de grindină.

În urma anexării Bucovinei de către Imperiul Habsburgic în anul 1775, localitatea Pătrăuţi a fost inclusă în Ducatul Bucovinei, făcând parte din districtul Suceava, sub guvernarea austriecilor. În baza Ordonanţei Imperiale din data de 19 iunnie 1783 a împăratului Iosif al II-lea, autorităţile habsburgice au desfiinţat mănăstirea de maici din Pătrăuţi, toate pământurile şi fondurile administrate de Episcopia Rădăuţilor trecând sub administrarea imperiului.
Astfel că, în urma desfiinţării mănăstirii, chiliile au ajuns într-o stare avansată de degradare, iar biserica mănăstirii a fost transformată în biserică parohială, sub aceastpă formă funcţionând şi în prezent.

Începând din toamna anului 2003, biserica trece printr-un proces amplu de restaurare, fiind scoase la iveală suprafeţe de frescă de interior de o mare valoare artistică şi istorică, în tot acest timp, slujbele bisericeşti ţinându-se într-o biserică de lemn din apropiere.
În anul 2004, cu ocazia comemorării a 500 de ani de la moartea lui Ştefan cel Mare, arhiepiscopul Pimen Zainea al Sucevei şi Rădăuţilor, a decis construirea a 6 biserici de lemn de dimensiuni mici, pentru ca pe toată perioada de restaurare a celor şase biserici declarate monumente istorice, şi anume Arbore, Baia, Bălineşti, Părhăuţi, Pătrăuţi şi Sfântu Ilie să se oficieze slujbele bisericeşti în ele.

În curtea bisericii, se află o masă rotundă formată din două lespezi mari de piatră, cu mai multe pietre în jurul ei dispuse aidoma unor scaune, despre care se spune că ar fi servit ca sursă de inspiraţie pentru Constantin Brâncuşi în realizarea lucrării "Masa tăcerii".

La iniţiativa profesorului Vasile Drăguţ, critic şi istoric de artă, s-au efectuat cercetări, care au dus la descoperirea în anii ’80 a picturii exterioare a bisericii pe peretele de apus, în jurul portatului gotic de la intrarea în biserică. Scena descoperită este "Judecata de Apoi".
Se pare că pictura exterioară fusese acoperită ulterior cu un strat de tencuială. Îniţial, pictura exterioară a fost datată în sec. al XVI-lea, însă descoperirea picturii exterioare din vremea lui Ştefan cel mare a bisericii Voroneţ şi restaurările picturii interioare, au determinat ca datarea să fie în sec. al XV-lea, fiind considerată şi cea mai veche pictură bisericească din Moldova. În sec. al XVI-lea şi al XIX-lea, frescele au ajuns într-o stare de deteriorare, urmând să fie restaurate în perioada 2003-2010. Una dintre cele mai vechi picturi murale din ţară este fresca cu tema "Învierea".  

Pictura interioară este de o frumuseţe aparte şi impresionează prin abordările originale ale unor teme clasice şi măiestria compoziţiei. Culoarea care predomină este ocrul auriu, cunoscut sub numele de "galben de Pătrăuţi". Cea mai importantă pictură din ansamblul pictural de la Părnăuţi este "Cavalcada Sfintei Cruci", care în Moldova se mai găseşte doar la Biserica Arbore, neexistând în pictura religioasă a ţărilor ortodoxe. Aceasta reprezintă o procesiune simbolică a 16 sfinţi militari călare pe cai, care îl însoţesc pe împăratul Constantin cel Mare, căruia Sf. Arhanghel Mihail îi arată crucea apărută pe cer.  Această pictură murală nu a fost refăcută, spre deosebire de celelalte din pronaos.

Interpretarea alegorică a acestei scene, realizată de istoricul de artă medievală şi bizantină, André Grabar, conchide că este o invocare a Armatei cereşti chemată de Ştefan cel Mare, în ajutorul armatelor sale pământeşti care duceau lupte pentru păstrarea identităţii creştine în faţa atacurilor turcilor.

 

Date de contact: Pătrăuţi, la 30 km de Suceava, Județ Suceava.

 

Postat de Diana Anton
Comments (0)

Parerea ta va promova acest obiectiv!

Cod de securitate

Introdu codul din imagine

CeSaVezi.ro Locul 1 la Etravel Awards în categoria Publishing

 

Harta Obiective turistice inedite - Știai că sunt în România? 

Cascada cu apă termală din Toplița

Cascada cu apă termală din Toplița

Această cascadă este unică în România și este printre puținele de acest fel din lume!
Detalii Obiectiv Turistic
Coloanele de bazalt din Racoş

Coloanele de Bazalt din Racoș

Coloanele de bazalt din Racoş reprezintă un adevărat spectacol natural din Transilvania!
Detalii Obiectiv Turistic
Izbucul Călugari din Bihor

Izbucul Călugari din Bihor

Izbucul de la Călugări, este cel mai reprezentativ izvor carstic intermitent din Romania
Detalii Obiectiv Turistic

Lacul Inghețat din Masivul Parâng

Lacul Inghețat din Masivul Parâng

Se afla la altitudinea de 2120 m pe muntele Slivei. Prezinta tot timpul anului sloiuri de gheata!

Detalii Obiectiv Turistic

Platoul Carstic Lumea Pierdută din Bihor

Platoul Carstic Lumea Pierdută din Bihor

Este cel mai impresionant fenomen carstic din harta cu obiective cu o retea de galerii de 2500 km!

Detalii Obiectiv Turistic

Castelul Vlad Țepeș din București

Castelul Vlad Țepeș din București

Stiut de putini, este o reproducere a Cetatii Poenari, ridicata de Vlad Tepes!

Detalii Obiectiv Turistic

Cele mai frumoase rezervații naturale de pe CeSaVezi.ro Harta Obiective Turistice

Rezervaţia naturală Detunata Goală şi Detunata Flocoasă

Rezervaţia naturală Detunata Goală şi Detunata Flocoasă

Coloane hexagonale de roci bazaltice, asemănătoare unor orgi uriaşe!

Detalii Obiectiv Turistic

Geoparcul dinozaurilor - Ţara Haţegului

Geoparcul dinozaurilor
Ţara Haţegului

Adăposteşte relicve de dinozauri pitici unice in pe harta cu obiective turistice si in lume!

Detalii Obiectiv Turistic

Fratele mai mic al Marelui canion Colorado la 3 km de Sebeş!

Rezervaţia complexă Râpa Roşie

Fratele mai mic al Marelui canion Colorado la 3 km de Sebeş!

Detalii Obiectiv Turistic

Rezervaţia Cheile Nerei-Beuşnita

Rezervaţia Cheile Nerei-Beuşnita

Adăposteşte Lacul Ochiul Beiului, lac ce nu îngheaţă nici iarna!

Detalii Obiectiv Turistic

Rezervaţia naturală Cazanele Mari şi Cazanele Mici

Rezervaţia naturală Cazanele Mari şi Cazanele Mici

În Rezervaţia Cazanele Mari şi Cazanele Mici abundă vegetaţia submediteraneană!

Detalii Obiectiv Turistic

Parcul Naţional Retezat - Parâng

Parcul Naţional Retezat - Parâng

Un loc unic pe harta obiective turistice. În anul 1979 a fost declarat "Rezervaţie a Biosferei"!

Detalii Obiectiv Turistic

 

 

Proiectul CeSaVezi.ro

cesavezi.ro

Pentru ca vrem să dăm cel mai bun răspuns argumentat turiștilor când se întreabă:

Ce e de văzut în România?

Scopul nostru este de a dezvălui obiectivele turistice de lânga tine...

Detalii Obiectiv Turistic

 

cont nou
RizVN Login



  • Aplicatia Harta Cesavezi in Romania

    Are in plus navigatie si localizarea pozitiei tale!

    Disponibilă gratuit pe Android si iOS!

    Detalii