-
Este în localitatea Gura Dobrogei, judetul Constanta
-
Unitate geografică rezervatie naturala
-
Deschis turiștilor fara taxa de vizitare.
Peștera Gura Dobrogei sau Peștera Liliecilor se află la 50 de km de Constanța, în nord-estul satului Gura Dobrogei, la sud-vest de comuna Târguşor și este monument al naturii, speologic...
-
Trasee amenajate: nu
-
Condiții de vizitare: permanent
Accesul la peștera se face din DN 2 Constanţa – Mihail Kogălniceanu (25 km), apoi pe DJ 222 Mihail Kogălniceanu –Târguşor (11 km), Târguşor – localitatea Gura Dobrogei (pe drum pietruit). Din Gura Dobrogei se merge pe drumul care coboară în Valea Casimcei. Se traversează pe podul de peste apă și se înainteazî circa 1 km până la un mic afluent pe stânga (Valea Visterna). Se merge în continuare pe acesta și după 10 minute se ajunge la izvorul Sere-met, situat la baza unui abrupt calcaros. O potecă conduce spre intrarea principală a peșterii urcând o diferență de nivel de circa 50 m.
Peștera are o suprafață de 5 ha, 3 intrări și mai multe galerii, cu o lungime de peste 480 metri.
Se mai numește și Peștera Liliecilor de la numeroasele colonii de lilieci care au întâlnit condițiile optime în încaperi și galerii, în timpul verii și de hibernare în timpul iernii. Marile colonii aparțin speciei mediteraneene Rhinolophus mehelyi și Myotis mistacinus.
în peștera Gura Dobrogei au fost atestate numeroase mărturii ale activității umane, unelte de silex paleolitic și neolitic, fragmente de ceramică neolitică, cât și obiecte mai recente din metal aparținănd epocii fierului.
Peștera este formată din două galerii fosile, Galeria cu Ceramică și Galeria cu Fosile, care se desfac în unghi drept din zona deschiderii principale și continua în directia vest-est, respectiv nord-sud. Ea are trei deschideri ultimele două fiind mai puțin accesibile.
Pătrunzând prin deschiderea principala se coboară o pantă de 2 m și se ajunge într-o sală despărțită incomplet de un perete de stâncă median. Podeaua sălii - ca de altfel a întregii galerii (Galeria cu Fosile) - este acoperită cu multe materiale prăbuțite și cu o pătură de guano, a cărei grosime crește cu cât se înaintează inspre interior. La capătul sudic al sălii se desfac trei ramificații laterale scurte, dintre care cea din dreapta, ascendentă, adăpostește una dintre coloniile importante de lilieci din această peșteră. Tot aici, un horn de 5,5 m conduce într-un culoar etajat de 14 m, care comunică cu exteriorul prin cea de a treia deschidere. Galeria continuă apoi în pantă ușor descendentă și după vreo 15 m se ajunge într-o altă sală, cu podeaua acoperita tot cu blocuri de prăbușire și cu guano. Urmează o porțiune mai îngustă și scundă, unde blocurile lasă până la tavan un spațiu de circa 0,5 m și unde nu se poate merge decât târâș. Din nou galeria se lărgește, devine ascendentă la cot, iar cantitatea de guano crește indicând zona preferată de către coloniile de lilieci care se adăpostesc aici vara. După încă un cot în pantă, galeria se termină cu un perete concretionat.
Ultima porțiune a galeriei și începutul celei de a doua săli sunt legate printr-un culoar strâmt, mai greu accesibil, dar cu pereții foarte bogați în resturi fosile de animale marine care au trăit în marile jurasice. Asemenea resturi fosile se găsesc din abundență și la exterior. Pe traseul acestui culoar se desprind galerii laterale mici, care după un scurt traiect se înfundă.
In Galeria cu Ceramică se patrunde tot din zona deschiderii principale. La inceput aceasta este mai largă, constituind o sala în care - ca și în restul galeriei - se găsesc pe podea foarte multe resturi de cultură materiala (silexuri, obiecte de ceramică, monezi etc.). Din această sală, printr-un culoar lateral ascendent, se poate ajunge la exterior prin deschiderea 2. In continuare, galeria capătă pentru vreo 100 m aspect de tunel destul de uniform, ceea ce presupune că a fost amenajată în trecut de către om, în vederea folosirii ei ca adapost. La suprafața pereților apa a scos în evidență numeroase concrețiuni silicioase. In sfârșit, urmează o sala cu guano, din care, în dreapta, o galerie laterală de 1,80 m formează un etaj unde pot fi admirate câteva stalagmite, stalactite și gururi. Galeria se termină cu o diaclază inaccesibilă.
Datorită resurselor alimentare bogate (îndeosebi guano), în această peșteră există și multe animale, majoritatea guanofage (acarieni, colembole, coleoptere, diptere, lepidoptere, oligochete). In bazinele cu apă trăiesc copepode. Există, de asemenea, foarte multe resturi scheletice de lilieci, rozătoare și carnivore.
Este o peșteră caldă (temperatura atinge în profunzime 12- 13°C și se menține aproape constantă), iar umiditatea variază în timpul anului, fiind mai accentuată vara și primavara, decât în oricare altă peșteră. Curentii de aer sunt mai puternici în zona intrărilor datorită prezenței celor trei deschideri.
Pentru turiști se recomandă prima parte a Galeriei cu Fosile și Galeria cu Ceramică. Din cauza guanolului și a porțiunilor mai înguste, explorarea în întregime a acestei peșteri necesită un echipament de protecție. Sunt necesare, de asemenea, mijloace de iluminare. Vizitarea se poate face în orice anotimp.
|
Date de contact: localitatea Gura Dobrogei, judetul Constanta.
|
|
|
.jpg)
.jpg)
.jpg)
