- Este în comuna Socol, judeţul Caraş-Severin
- Unitate geografică: Munţii Locvei
- Altitudine: 60-70 m
- Deschis turiștilor fără taxă de vizitare.
- Fără condiții de campare
Rezervatia Naturală Balta Nera-Dunăre face parte din Parcul Natural Porţile de Fier, este o rezervaţie de tip mixt şi este încadrată în Regiunea Biogeografică Europeană…
- Trasee amenajate: da
- Trasee marcate: nu
- Înfiinţare: 1994, reconfirmată în 2000
Rezervatia Naturală Balta Nera-Dunăre se întinde pe 10 ha şi este localizată la confluenţa râului Nera cu Dunărea, unde se formează o mică deltă. Relieful pe care se dezvoltă are substrat calcaros, cu roci granitice.
Interesul protejării acestei arii se răsfânge în mod deosebit aspura florei şi faunei, care se datorează zonelor cu ape stătătoare, oligotrofe până la mezotrofe, ape puternic oligomezotrofe şi lacuri eutrofe naturale. Vegetaţia este hidrofilă şi higrofilă, specifică zonelor umede, caracterizata prin prezenţa speciilor de salcie (Salix spp.), trestie (Phragmites spp., Typha spp.), rogoz (Carex spp.), peştişoară (Salvinia natans), trifoiaş de stâncă (Marsilea quadrifolia).
Fauna abundă şi ea în specii variate, de la insecte la mamifere. Însă cele mai importante sunt păsările, care au condiţiile necesare pentru hrană, reproducere şi cuibărit. Principalele specii întâlnite aici sunt cormoranul mic (Phalacrocorax pygmaeus), buhaiul de baltă (Botaurus stellaris), stârcul pitic (Ixobrychus minutus), egreta mică (Egretta garzetta), egreta mare (Egretta alba), pescăraşul (Alcedo atthis) si specii de răpitoare precum striga (Tyto alba) sau etetele de stuf (Circus aeruginosus). Ele sunt protejate prin lege.
Ihtinofauna este şi ea bine reprezentată, cu specii precum ţigănaşul (Umbra krameri), avatul (Aspius aspius), moioaga (Barbus meridionalis), petrocul (Gobio kessleri), fâsa mare (Cobitis elongata), zvârluga (Cobitis taenia), pietrarul (Zingel zingel), ţiparul (Misgurnus fossilis), zglăvocul (Cottus gobio).
Dintre amfibieni şi reptile, trăiesc aici buhaiul de baltă cu burta roşie (Bombina bombina), buhaiul de baltă cu burta galbenă (Bombina variegata), broasca râioasă verde (Bufo viridis), broasca râioasă (Bufo bufo), broasca de lac (Rana ridibunda), brasca de pădure (Rana dalmatina), brotăcelul (Hyla arborea), broasca ţestoasă a lui Herman (Testudo hermanni beottgeri), broasca ţestoasă de apă (Emys orbicularis), şarpele de apă (Natrix tessellata), şarpele lui Esculap (Elaphe longissima).
Mamiferele sunt prezente prin multe specii de chiroptere, micromamifere precum popândăul (Citellus citellus), dar şi mamifere mari: vidra (Lutra lutra) şi lupul (Canis lupus).
Nevertebratele sunt mai slab conturate în zonă, iar cele care există, au statut de protecţie: fluturi, libelule, cosaşi etc.
Rezervaţia este sub protecţie integrală, deci construcţiile, exploatarea şi utilizarea resurselor naturale sunt interzise. În schimb, în rezervaţie se pot organiza activităţi ştiinţifice şi educative sau plimbări.
Căi de acces: Orşova- Moldova Nouă-Pojejena-Baziaş – DN57 până în localitatea Pojejena, după care se merge pe DJ57A, pe sensul de mers Pojejena-Baziaş-Socol.
