Manastirea Nicula
De ce să vezi acest obiectiv?
Pentru că este un obiectiv important pentru pelerinajul ortodox românesc dar și pentru entitatea bisericeasă.
- Este în Nicula, Județ Cluj
- Construit în 1552
- Poartă Hramul Sfânta Treime
- Deschis turiștilor
Manastiri, Biserici, Schituri, Troite, Catedrale, Sinagogi.
De ce să vezi acest obiectiv?
Pentru că este un obiectiv important pentru pelerinajul ortodox românesc dar și pentru entitatea bisericeasă.
De ce sa vezi acest obiectiv?
Pentru că este un monument istoric a cărui valoare este dată de elementele decorative exterioare şi picturala murală!
De ce sa vezi acest obiectiv?
Pentru că este una dintre cele mai timpuri lăcaşuri de lemn din Ardeal, care a rezistat acţiunii timpului!
De ce sa vezi acest obiectiv?
De ce sa vezi acest obiectiv?
Pentru că este mic loc de reculegere şi întărire sufletească, situat într-o poieniţă, înconjurată de pădure!
De ce sa vezi acest obiectiv?
Pentru că este un lăcaş de cult, cu un istoric zbuciumat, martoră a revoluţiei lui Tudor Vladimirescu din anul 1821!
De ce sa vezi acest obiectiv?
Pentru că impresionează prin stilul arhitectural, ridicată pentru a omagia 40 de ani de domnie a Regelui Carol I, având ca model biserica „Sfântul Nicolae Domnesc” din Iaşi, ridicată la rândul ei pentru a omagia 40 de ani de domnie a domnitorului Ştefan cel Mare!
De ce sa vezi acest obiectiv?
Pentru că este renumită pentru atelierele de broderie artistică și liturgică, aici realizându-se broderia pentru Sala Maura din Castelul Peleș, de o frumusețe și delicatețe uimitoare!
De ce să vezi acest obiectiv?
Pentru că este un obiectiv demn de admirat pentru arhitectura sa, dar şi pentru ca într-unul din turnuri se găseşte unul dintre cele mai mari clopote din Oradea!
Este în Căpriana, raionul Străşeni, la 3 km de magistrala M1 (Leuşeni-Chişinău), la 40 km de Chişinău 65 km de vama Albiţa-Leuşeni
Atestată documentar în 1420
Poartă hramul Adormirii Maicii Domnului
Deschisă turiştilor fără taxă de vizitare
Mănăstirea Căpriana este una dintre cele mai vechi mănăstiri fondate în Basarabia. Este situată în zona centrală a Republicii Moldova, la aproximativ 40 km nord-vest de Chişinău, în ținutul deluros împădurit care purta odată numele de Codrii Lăpuşnei. Considerata de mulți istorici, ultimul bastion al arhitecturii voievodale din Republica Moldova, aparținând spațiului cultural românesc.
Istoric
Prima mentiune documentară a Caprianei este cea din 1420, când într-un hrisov al vremii mănăstirea este menționată într-un act de stabilire a hotarelor unui boier.
Biserica voievodală (din piatră) „Adormirea Maicii Domnului” a Mănăstirii Căpriana. Turlele neoclasice ruseşti au înlocuit turla veche de pe naos a bisericii, realizată în stil moldovenesc
O a doua și mult mai importantă mențiune documentară datează din 1429 – un uric prin care Căpriana primește statutul de mănăstire domnească din partea domnului Alexandru cel Bun. În acest act lăcașul sfânt este numit „mănăstirea de la Vâșnovăț unde este egumen Chiprian”. Aici se amintește că mănăstirea este ctitoria răzeșilor din satul Mereni. Fiica unui dintre cei mai de vază oameni ai locului și nepoată a egumenului mănăstirii, Marena, avea să devină soția domnului. Doamna Marena a dăruit mănăstirii un pretios epitrahil brodat între anii 1427 si 1431. Este cea mai veche broderie de acest fel cunoscuta pâna astazi. Pe ea erau reprezentate, pe lânga chipurile sfânte, și portretele lui Alexandru cel Bun și al sotiei sale.
Căpriana avea în acele vremuri în stăpânire o prisacă, (stupăritul fiind pe atunci o îndeletnicire predilectă a monahilor), o moară (sau chiar mai multe) și o moșie formată din satele Târnauca, Cârlani, Călinăuți, Cunila, Săndrești și Pârjolteni.
Având statutul mănăstire domnească, așezământul monastic s-a bucurat de grija mai multor domnitori ai Moldovei. Mănăstirea, care a fost construită la început din lemn și a suferit de pe urma năvălirii repetate ale tătarilor sau turcilor. Ştefan cel Mare este ctitorul bisericii din piatră cu hramul Adormirea Maicii Domnului (1491 – 1496). În 1542 – 1545, domnitorul Petru Rareș a hotărât efectuarea unor ample lucrări de restaurare, după cum se consemnează în cronica lui Grigore Ureche. Alexandru Lăpușneanu, născut în zona Lăpușnei, a efectuat noi lucrări de întărire și dezvoltare și a făcut importante donații mănăstirii. La sfârșitul secolului al XVII-lea, mănăstirea Căpriana cunoaște o perioadă de declin. În 1698, mănăstirea a fost închinată mănăstirii Zografu de pe Muntele Atos.
Imperiul Rus
După anexarea Basarabiei de către Imperiul Rus (1812), mănăstirea Căpriana a trecut în 1813 în subordinea Casei Bisericii din Chișinău a nou formatei Arhiepiscopii a Basarabiei, în fruntea căreia s-a aflat mitropolitul Gavriil Bănulescu-Bodoni (1746 – 1821). Acesta a întreprins importante lucrări de restaurare a bisericii de piatră cu hramul „Adormirea Maicii Domnului”. În 1840 a fost ridicată o a doua biserică a mănăstirii, cu hramul Sfântul Gheorghe, iar în 1903 o a treia biserică „de iarnă”, cu hramul Sfântul Nicolae.
Uniunea Sovietică
Uniunea Sovietică
În perioada sovietică, mănăstirea Căpriana, ca de altfel toate lăcașurile de cult din RSS Moldovenească, a avut mult de suferit, averiile fiindu-i trecute în proprietatea statului, pentru ca în anul 1962 ea să fie închisă și devastată. Încă din 1949, autoritățile sovietice au încercat închiderea mănăstirii deoarece, după cum era scris într-un document al vremii: „Actualmente mănăstirea creează obstacole în procesul de colectivizare în satul Căpriana. Călugarii au o atitudine dușmănoasă față de colhoz și prin diverse metode caută să impiedice organizarea acestuia”. La Căpriana a existat cea mai mare bibliotecă mânăstirească din Basarabia. În ciuda declarării mănăstirii ca „monument de arhitectură ocrotit de stat”, au dispărut cărțile bibliotecii, clopotele și numeroase obiecte de cult. În chilii a fost deschis un sanatoriu pentru copiii bolnavi de tuberculoză, în biserica „Sfântul Nicolae” s-a organizat clubul sătesc, iar biserica „Sfântul Gheorghe” a fost transformată în depozit.
De abia în anul 1989, odată cu redeșteptarea națională a românilor din Moldova, în contextul politicii mai liberale promovată de Mihail Gorbaciov, mănăstirea și-a redeschis porțile.
Astăzi
Între anii 2003 – 2005, la mănăstirea Căpriana au avut loc ample lucrări de restaurare cu bani de la bugetul statului dar și de la numeroși donatori particulari.
De reținut faptul că regimul comunist a promovat imaginea bisericii țariste, construite în anul 1903, în detrimentul mănăstirii voievodale care nu corespunde arhitecturii ruse ci arhitecturii monahale românești, aidoma cu cea a mănăstirilor din Nordul Moldovei. Numeroase clipuri și filme prezintă noua construcție din perioada țaristă drept biserica istorica a mănăstirii Căpriana, fapt cu atât mai condamnabil cu cât adevărata biserică voievodală, aflată la doar câțiva zeci de metri de biserica nouă, nu este încă renovată și în interior. Regimul comunist al președintelui Voronin a anunțat încheierea lucrărilor de renovare a complexului monahal cu toate că lucrările la adevărata biserică voievodală a lui Ştefan cel Mare nu fuseseră încă finalizate. Confuzia între cele două biserici este menținută și astăzi în detrimentul ctitoriei voievodale autentice, slujba religioasă nefiind oficiată în biserica lui Ştefan cel Mare. Una dintre explicații constă în faptul că Mitropolia Moldovei, aflată în subordinea Bisericii Ortodoxe Ruse promovează teoria istoriei comune a bisericii ruse și a credinței în Basarabia. Precizăm faptul că în Basarabia există o Mitropolie a Basarabiei și o Mitropolie a Moldovei, cea din urmă fiind subordonată Moscovei.
După 7 aprilie 2009, noul guvern nu a reușit nici până în prezent restaurarea interiorului bisericii voievodale Adormirea Maicii Domnului.
Specialiștii din Marea Britanie au apreciat că: „Renovarea s-a făcut pe baza unor criterii pe care mi-a fost greu să le definesc după inspectarea clădirii. În nici un caz prezervarea patrimoniului artistic și istoric – și așa nu foarte mare – al Moldovei. Poate s-a dorit crearea unui loc luxos, unde bogații Moldovei să se simtă ca acasă”
View More