De ce să vezi acest obiectiv?
Pentru că este una din cele mai bine conservate flore pliocene din România.
- Este în Baia Sprie, Județ Maramureş
- Unitate geografică: Munţii Igniş
- Altitudine: 800 metri
- Deschis turiștilor fără taxă de vizitare.
- Fără condiții de campare
Rezervaţia fosilieră Chiuzbaia a atras asupra ei un interes științific deosebit datorită resturilor fosilifere de floră şi faună găsite în rocă…
- Trasee amenajate: nu
- Trasee marcate: nu
- Condiții de vizitare: cu respectarea regulilor rezervaţiei
Rezervația fosiliferă Chiuzbaia este localizată în partea central vestică a județului Maramureș și cea nordică a satului Chiuzbaia. Se află la o altitudine de 800 de metri, în partea sudică a Munților Igniș, aproape de DN18, care leagă municipiul Baia Mare de orașul Sighetu Marmaţiei.
Rezervația fosiliferă Chiuzbaia se întinde pe o suprafaţă de 50 de hectare într-o zonă acoperită cu specii arboricole de fag (Fagus silvatica), stejar (Quercus robur), carpen (Carpinus betulus), paltin (Acer pseudoplatanus) sau ulm (Ulmus carpinifolia) și un afloriment aflat în arealul acesteia. Rezervaţia a fost înfiinţată în 1954 şi declarată arie protejată prin Legea Nr. 5 din 6 martie 2000, privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național – Secțiunea a III-a – arii protejate, pentru a proteja resturile fosiliere. Resturile au cu o vârstă de 5,3 milioane de ani, şi au fost descoperite în secolul al XVIII-lea de geologi austrieci.
Aici au fost descoperite fosile de de floră (mușchi, frunze de arbori exotici, ferigi, alge, fungi ale unor ciuperci parazite) și faună (schelete de pești și insecte fosile) depozitate în stratele de rocă. Acestea păstrează un imprimeu de funze pe baza cărora s-a putut efectua un inventar paleobotanic, reconstituindu-se flora şi vegetaţia pliocenă.
Pe baza fosilelor descoperite, inventarul floristic al României a fost completat cu 6 specii noi pentru ştiinţă, dintre care 3 sunt şi varietăţi noi. Flora fosilă cuprinde 55 de familii, 107 genuri şi 240 de specii, elementele est-asiatice şi nord-americane având o frecvenţă asemănătoare (31,09%), fiind prezente şi plante caracteristice Europei Centrale şi de Sud (12,60%), plante balcanice-caucaziene (5,85%) şi plante mediteraneene (5,58%). Au fost studiate un număr de 9.139 de resturi vegetale fosile, multe dintre ele fiind păstrate în colecţia Muzeului de Mineralogie Baia Mare.
Teritoriul rezervaţiei, în prezent este ocupat de un făget bătrân de peste 100 de ani, care se întinde pe versanţii Ignişului până la altitudini de 800-850 m.
În ceea ce priveşte fauna fosilă, din unele zone au fost descrise inclusiv resturi de insecte fosile sau schelet de peşte Leuciscus sp. (străbunicul actualului Leuciscus souffia agassizi – clean dungat – prezent în apele Săpânţei, Vişeului şi Vaserului, specie ocrotită în întreaga Europă).
Locul fosilier se află în custodia Direcţiei Silvice Baia Mare în baza prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 236/2000 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată cu modificări prin Legea nr.462/2001 prin Ordinul nr.850/2003 privind încredinţarea administrării sau atribuirii custodiei ariilor naturale.
