Ansamblul Sugălete

Sugăletele sunt situate în centru istoric al Bistriţei, în Piaţa Centrală, vizavi de Biserica Evanghelică. Ele sunt formate din mai multe clădiri supraetajate, ridicate în stil gotic. Ele sunt legate între ele prin intrări spaţioase, ce formează o galerie cu 20 de bolţi, în ogive gotice, sprijinite pe 21 de pliaştri dreptunghiulari.

 

Ansamblul ocupă încă din Evul Mediu un loc important atât în spaţiul, cât şi în viaţa economică a centrului urban, Bistriţa fiind un mare centru comercial al Transilvaniei. Iar astăzi, este cel mai important exemplu de ansamblu architectural urban medieval păstrat în zona Transilvaniei, în stil tipic gotic şi renascentist. Construcţiile ansamblului sunt numerotate de la 13 la 24.

 

 

Când au fost ridicat ansamblul, la sfârşitul secolului al XV-lea, s-a folosit modelul de parcelare specific interiorului zidurilor medievale: cu fronturi de 8-10 metri şi cu o lungime de 50 de metri. Cu plan de dezvoltare în formă de L, parterul era destinat atelierelor şi depozitelor, iar etajul se amenaja ca spaţiu de locuit. Planşeele şi bolţile caselor au fost sprijinite iniţial pe zidurile caselor învecinate, creîndu-se în acest fel un lanţ de edificii cu ziduri comune. Latura dinspre stradă se încheia în partea de sus cu un pinion de zidărie, tipic arhitecturii gotice. Însă, în secolele XVIII-XIX, acestea au fost demolate. Acest lucru a forţat ca panta de scurgere a acoperişului să fie îndreptată către stradă.

 

 

Complexul Sugălte era un spaţiu multifuncţional. A fost refăcut în anul 1475, după un incendiu devastator, care a distrus multe clădiri din centrul oraşului. În acea vreme, comercianţii care treceau prin Bistriţa, se opreau aici, sub cele 20 de bolţi, pentru a-şi vinde marfa. Curţile lungi ale caselor erau pline cu obiecte. Aici, în spate, în afară de depozite, erau amenajate şi grajdurile animalelor.

 

Potrivit documentelor, în prima casă exista o farmacie, prima deschisă în oraş, numită ” La Vulturul Negru”. Apoi, în următoarea clădire, a fost Librăria Binder. Celelalte case erau în proprietatea familiilor, iar şirul era încheiat de Casa Parohială Evanghelică.

 

 

Între secolele XV-XVI, această parte a Bistriţei a fost locuită de familii bogate ale patricienilor locali precum Kretschmer, Eiben, Fleischer, Kesthyus, Petermann. Tot familii de vază se cunosc ca proprietari şi din epoca modernă: Binder, Tomae, Himberg, Lutsch. Ei se ocupau tot cu activităţile comerciale, aşa că zona nu a încetat nicio clipă să joace un rol economic important. 

 

Clădirile au fost modificate de-a lungul timpului, în funcţie de vremuri şi cerinţe, pierzând multe dintre elementele decorative importante. Au fost chiar şi micşorate din înălţime. Astăzi, Sugăletele au atât valoare arhitecturală, cât şi de patrimoniu.

 

 

Adresa: Strada Dornei, nr.13-24, Bistriţa.