Biserica de lemn din Poarta Salajului

Biserica de lemn din Poarta Sălajului este un lăcaş de cult, înscris pe lista monumentelor istorice ale judeţului Sălaj. Biserica poartă hramul „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril” şi datează din prima jumătate a sec. al XVII-lea. Nu a fost ctitorită în localitatea Poarta Sălajului, ci a fost adusă aici în anul 1840 din Răstolţu Mare, fiind dăruită de locuitorii acestei localităţi.  

 

În localitatea Poarta Sălajului există un deal, despre care se spune că Împăratul Traian şi-ar fi stabilit aici tabăra. Tot aici şi-ar fi stabilit tabăra şi domnitorul Mihai Viteazu, precum şi armata rusă în anul 1849. 

 

Biserica a fost amplasată în mijlocul satului, pe partea dreaptă a drumului naţional Cluj-Satu Mare şi este de dimensiuni reduse, cu un turn-clopotniţă înalt pentru dimensiunea ei. Biserica „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril” are un plan dreptunghiular şi este unică prin faptul că are absida altarului în cinci laturi, decroşată doar pe una dintre laturile sale lungi, acest tip de construcţie mai fiind întâlnit la două biserici, una în judeţul Bihor şi cealaltă în judeţul Buzău. 

 

 

Interiorul bisericii este împărţit în trei încăperi, pronaos, naos şi altar. Nu este prevăzută cu prispă, intrarea făcându-se direct prin portalul de intrare de pe latura de sud, al cărui ancadrament este decorat cu motivul frânghiei şi cu partea superioară uşor arcuită. Pronaosul este separat de naos printr-un perete, continuu în partea inferioară şi discontinuu în partea superioară, de-o parte şi de alta a portalului de trecere, fiind realizate câte o deschidere dreptunghiulară cu bare scultpate. Interiorul bisericii nu mai poartă pictura de altădată, ci este decorată cu icoane pe lemn şi stergare frumos ţesute. De asemenea, se pot observa ca elemente sculpturale de decor, rozeta şi motivul frânghiei. 

 

Acoperişul este din şindrilă, iar deasupra pronoasului se ridică măreţ turnul-clopotniţă, prevăzut cu o galerie deschisă, care se termină cu o fleşă, cu bază pătrată.