Biserica „Elefterie Nou” din Bucuresti

Pentru că impresionează prin monumentalitate şi arhitectură, adăpostind între pereţii săi o parte din moaştele Sfântului Mare Mucenic Elefterie! 

Biserica „Sfântul Elefterie Nou” este un lăcaş de cult, de dimensiuni monumentale, amplasată pe strada ce-i poartă numele, în apropiere de biserica „Elefterie Vechi”. 

 

Biserica, declarată monument istoric, a fost proiectată de arhitectul Constantin Iotzu, iar planul de structură de către inginerul Dumitru Marcu. Lăcaşul de cult a fost ridicat ca urmare a dezvoltării cartierului Cotroceni, după primul război mondial, vechea biserică Elefterie, începând să nu mai facă faţă aportului crescut de credincioşi. 

 

Piatra de temelie a fost pusă în data de 29 aprilie 1934, însă lucrările de construcţie nu au durat multă vreme, fiind oprite din cauza celui de-al Doilea Război Mondial, astfel că până în acel moment fuseseră ridicate zidurile, turlele şi acoperişul. 

 

Lucrările de construcţie s-au întins pe durata a 36 de ani, biserica fiind finalizată şi sfinţită în data de 29 iunie 1936, de către patriarhul Justinian Marina. Biserica a putut fi construită datorită donaţiilor cetăţenilor şi, în special, generalului Ion Georgescu (1884-1946) şi a soţiei acestuia, Smaranda, care au donat o sumă mare de bani pentru acea vreme, precum şi Primăriei Municipiului Bucureşti. Societatea Naţională de Construcţii „Sonaco” este cea căreia i-au fost încredintaţe lucrările de construcţie.  

 

Biserica este poziţionată cu absida Sfântului Altar spre strada Dr. Lister, intrarea în biserică făcându-se dinspre strada Sfântul Elefterie. De asemenea, o faţadă a sa dă spre Piaţa Operei.

  

Biserica este de tip cruce greacă înscrisă şi prezintă o turlă decagonală mare ridicată pe naos, la bază, fiind înconjurată în cele patru colţuri de câte o turlă mai mici.

 

 

Biserica este prevăzută cu pridvor, ce are trei arcade susţinute de coloane din piatră cu capiteluri neobizantine. Şi pe faţada nordică care dă în Piaţa Sfântul Elefterie se află un pridvor similar cu acesta. 

 

Biserica impresionează nu numai prin monumentalitate (36×25 m), ci şi prin exteriorul ei, care reprezintă o alternare între asize de cărămidă şi panouri tencuite cu praf de piatră. Faţadele bisericii au fost în aşa fel gândite încât să sugereze împărţirea şi structura interioară a bisericii. Partea superioară a faţadelor este decorată cu o friză formată din arce foarte alungite. 

 

Din pridvor se intră într-un vestibul care a fost creat pentru a duce în diverse încăperi ale bisericii, precum casele scărilor, depozite sau încăperi destinate lumânărilor etc.

 

Biserica deţine o catapeteasmă sculptată în lemn de cireş, unică în România, ce are ca model o catapeteasmă din Skopje, Macedonia, operă a sculptorilor  Grigore Dumitrescu şi Aurel Obreja. Icoanele de pe catapeteasmă poartă semnătura pictorului Stan Hermeneanu de la Govora. 

 

Interiorul bisericii este pictat în tehnica fresco, în stil neoclasic de către pictorii Iosif Keber şi Vasile Rudeanu.

 

O piesă valoroasă este şi Icoana Maicii Domnului cu Pruncul, ce a fost executată de către Părintele Arsenie Boca. 

 

În interiorul bisericii se află şi o parte din moaştele Sfântului Mucenic Elefterie, care au fost dăruite de către Mănăstirea Ţigăneşti din Bucureşti, şi au fost făcute public în data de 15 decembrie 2009, data când se sărbătoreşte şi hramul bisericii.