Biserica reformată „Cu lanturi” din Satu Mare

De ce să vezi acest obiectiv?

Pentru că este un important centru laic pentru creștinii din Satu Mare!

• Este în Satu Mare, Județ Satu Mare
• Construit în 1807
• Închis turiștilor.

• Cod monument Istoric: SM-II-m-A-05244
• Condiții de vizitare: închis turiștilor

Biserica reformată „Cu lanţuri” din Satu Mare este un lăcaş de cult, declarat monument istoric, a cărui piatră de temelie a fost pusă în data de 11 septembrie 1788, întreaga construcţie întinzându-se pe o perioadă de 19 ani.

Cel care a proiectat planul bisericii a fost meşterul constructor Sigismund Preinlich, care pe lângă această responsabilitate, a mai fost însărcinat cu supravegherea întregii construcţii, precum şi cu lucrările de zidărie. Proiectul de ridicare a bisericii a fost realizat cu mult timp înainte, şi anume în anul 1762, însă concretizarea sa a putut fi îndeplinită abia după emiterea edictului de toleranţă a lui Iosif al II-lea. Locul ales pentru ridicarea bisericii a fost terenul pe care s-a aflat cândva cimitirul din spatele bisericii reformate care a fost distrusă de incendiul din 1703, când curuţii au dat foc oraşului, biserică ridicată în a doua jumătate a sec. al XVII-lea. Până la ridicarea acestei biserici, slujbele religioase ale comunităţii protestante se ţineau în clădirea bisericii parohiale existente la data respectivă, iar după câţiva ani principele Gabriel Bethlen, la cerere, le-o oferă acestora. Însă, până în anul 1622, când generalul imperial Cobb decide să fie folosită pentru catolici.  

 Lucrările de construcţie au fost finalizate în anul 1807, biserica fiind sfinţită în data de 27 septembrie a aceluiaşi an. De-a lungul timpului Biserica a suferit mai multe renovări, în decursul secolului XIX şi începutul celui de-al XX-lea. În data de 16 septembrie 1944, biserica este distrusă parţial de o bombă, care afectează acoperişul şi mobilierul, pereţii şi turnul rămânând relativ întregi. Lucrările de restaurare s-au prelungit până în anul 1957, perioadă care a reprezentat şi o schimbare în arhitectura bisericii, precum cea din anul 1947, când a fost proiectat tavanul casetat de Gábor Fodor sau cea din 1948, când s-au creat două goluri pentru accesele laterale. Mobilierul original, fiind distrus în mare parte a fost înlocuit cu unul nou, creat de Kálmán Szűcs, de la Masa Domnului şi parapetele băncilor până la lustrele şi candelabrele murale.

La data de 1 decembrie 1957 a fost realizată cea de-a doua resfinţire a bisericii. Ultimele modificări aduse bisericii au fost făcute tocmai în perioada 1989–1990, când, a fost renovat, atât interiorul şi exteriorul bisericii, iar mobilierul recondiţionat. Mai mult, cu această ocazie, s-a introdus încălzirea cu gaze naturale. De-o parte şi de alta a ferestrelor şi uşilor au fost proiectate stucaturi în stil rococo, ce datează din a doua jumătate a sec. al XX-lea. Biserica adăposteşte şi cel mai vechi clopot al său, care dateează din anul 1633, executat fiind la Prešov. 

Din punct de vedere stilistic, biserica aparține stilulului barocului târziu clasicizant, o îmbinare de elemente baroce simplificate şi clasice. În ceea ce priveşte denumirea bisericii, aceasta provine de la gardul de lanţuri, care înconjoară biserica din anul 1862. 

În biserică se găsesc şi multe plăci cu inscripţii, cea mai veche dintre acestea provenind de la biserica cea veche, care a ars în anul 1703. Aceasta se poate vedea în peretele turnului, lângă scara care duce la tribuna orgii. O bucată din bomba care a afectat biserica în anul 1944 este expusă pe placa comemorativă de pe peretele sudic al navei.