Biserica Schimbarea la Fata Valeni

De ce să vezi acest obiectiv?
Pentru că este un model exemplar al arhitecturii populare în lemn, cu o istorie multiseculară în spatele ei!

Este în Piatra Neamţ, Județ Neamţ
Construit în 1538
Poartă Hramul „Schimbarea la Faţă”
Deschis turiștilor fără taxă de vizitare.

Cod monument Istoric: NT-II-m-A-10730.01
Condiții de vizitare: deschis turiștilor tot timpul anului
Sărbătoare anuală: 6 August

Biserica „Schimbarea la Faţă” din Văleni, actual cartier periferic al municipiului Piatra Neamţ, atrage atenţia prin istoria multiseculară, strânsă de-a lungul câtorva secole de existenţă, dar şi prin cadrul natural spectaculos unde este încadrată, pe malul drept al Bistriţei, sub versantul estic al Cernegurei. Biserica parohială a fost construită în jur de anul 1538 ca şi ctitorie a lui Petru Rareş şi refăcută de Alexandru Lăpuşneanu în 1574, având adăugiri în secolul al XVIII-lea şi în 1924. Biserică din Văleni este una dintre cele mai reuşite exemple ale arhitecturii populare în lemn.

Frumoasa biserica în lemn este realizată din bârne şi scânduri masive de brad şi de stejar, cu o temelie de piatră şi acoperiş de şindrilă. Planul bisericii este unul tradiţional, de tip navă, fără sânuri laterale şi cu altar pentagonal. Clopotniţa se află lângă biserică, în partea de sud. Ancadramentul ferestrelor şi al uşii este bogat ornamentat cu încrustaţii dense de motive geometrice.

Spaţiul interior are o diviziune clasică: pronaos, naos şi altar, pridvorul de la vest fiind de dată recentă. Catapeteasma nu mai este cea iniţială, forma actuală diferind mult de cea anterioară. Există o ipoteză conform căreia la Văleni a funcţionat timp de două secole o şcoală iconografică, drept pentru care multe icoane vechi îşi au provenienţa din această localitate şi care, în prezent, sunt păstrate la Manăstirile Bistriţa, Văratic, Neamţ, Agapia. Câteva din icoanele vechi împodobesc astăzi spaţiul interior al Bisericii „Schimbarea la Faţă”, remarcându-se printr-o tehnică nemaipomenită, de pictură pe scândura pregătită în prealabil cu glet de ipsos.

Pe lângă icoane, trebuie menţionat şi Tripticul Ctitorilor întocmit în timpul lui Ieremia Movilă şi refăcut în 1839, ce permite stabilirea vârstei seculare a mănăstirii. În registrul superior se poate observa o pictură miniaturală, ce datează din secolul al XVII-lea şi care se aseamănă din punct de vedere stilistic cu miniaturile cunoscutelor Evangheliare de la Suceviţa şi ale Tripticului de la Vatra Moldoviţei.