Biserica Sfântul Mihail din Cisnădioara

• Este în Cisnădioara, Județ Sibiu
• Construit la sfârşitul sec. al-XII-lea
• Poartă Hramul Sfântului Mihail
• Deschis turiștilor cu taxă de vizitare.

Dacă ajungeţi în zona Sibiului, mai exact în satul Cisnădioara, nu aveţi cum să nu observaţi pe vârful stâncos al dealului Mihail, zidurile unei fortificaţii…

• Cod monument Istoric: LMI SB-II-a-A-12358.01
• Condiții de vizitare: cu sau fără ghid 

Este vorba de Biserica fortificată Sfântul Mihail, unul dintre cele mai vechi monumente de inspiraţie romanică din Transilvania, al cărui nume provine de la numele dealului pe care se află. Biserica a început să fie ridicată spre sfârșitul sec. al XII-lea.

Este construită din piatră, are o formă pătrată, cu navă centrală, doua nave laterale, absidă semirculară și absidiole în partea de est a navelor laterale. Conform planului iniţial, în partea de vest a colateralelor trebuiau construite încă două turnuri, care au rămas nefinalizate.

Deasupra intrării în biserică se pot observa urme de culoare roşie din pictura ornamentală originală. Nava centrală este luminată de ferestre înguste și semicirculare. Este mai înaltă decât cele două nave laterale, care au bolţi semicilindrice. O pereche de stâlpi de formă patrată separă nava centrală de acestea două.

Cele două absidiole aflate în partea de est a colateralelor sunt acoperite cu niște semicalote. Absida principală este semirculară și are o semicalotă. Altarul bisericii a fost demontat, însă astăzi se mai păstrează un fragment sculptat ce o înfăţișează pe Fecioara Maria, fragment ce datează din anul 1425. Cei curioși pot admira fragmentul într-una din secţiunile din cadrul Muzeului Brukenthal din Sibiu, unde este expus publicului larg.

Corul bazilicii este de formă pătrată şi este boltit cu arce frȃnte. Un detaliu fin ce poate fi observat pe pereţii bisericii, este prezenţa mai multor cruci de consacrare.

În a doua jumătate a secolului al XIII-lea, se adaugă un portal de inspiraţie romanică, încadrat de arcade. De asemenea, în afară de acest portal, în planul original al bisericii mai figura îmbrăcarea faţadei de apus, şi posibil a altor fatade, cu arcade, acţiune ce nu a mai fost dusă la îndeplinire.

A fost construită o incintă cu ziduri pe piatră care să înconjoare platoul pe care era ridicată bazilica, ziduri care spre exterior au înăltimea cuprinsă între 4 si 6 metri şi spre interior între 2 si 3 metri. La începutul sec. al XIII-lea a fost ridicat zidul din jurul bisericii, care era prevăzut pe partea de sud cu un turn interior de poartă şi cu drum de strajă, sub care care existau 8 deschideri cu uşi de stejar, ce puteau fi blocate din interior.

În interiorul incintei pot fi observaţi cȃtiva bolovani rotunzi, al căror rol era să fie aruncaţi peste ziduri în caz de atac. Folosirea acestei metode de apărare în cadrul bisericii apare menţionată încă din anul 1850.

La începutul secolului XIII, bazilica a intrat în posesia regelui Andrei al II-lea pentru ca, mai târziu, să fie donată abaţiei cisterciene de la Cârţa.
În a doua jumătate a sec. al XIII-lea a fost construit portalul vestic, format din patru arce sprijinite pe patru perechi de colonete care se termină în capiteluri cubice sculptate. Portalul este străjuit pe lateral de două arcade oarbe.

Un lucru aparte al acestei biserici este că nu a suferit multe modificări de-a lungul timpului, conservȃndu-se în forma din prima jumătate a sec. al XIII-lea.

Biserica mai adăposteste în interior un monument închinat soldaţilor decedaţi în timpul Primului Război Mondial, care a fost adus din cimitirul de la Guşteriţa în anul 1940. Aici se găseşte cea mai veche orgă cu tuburi din Transilvania care datează din anul 1723 si care încă este în stare de funcţionare, avȃnd doisprezece registre.

Lăcașul mai găzduiește spectacole de teatru și expoziții.