De ce sa vezi acest obiectiv?
Pentru că este un lăcaş de cult declarat monument istoric ce ascunde între zidurile sale peste 400 ani de istorie!
- Este în Bucureşti, Județ Bucureşti
- Construit în a doua jumătate a sec. al XVI-lea
- Poartă Hramul „Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel”
- Deschis turiștilor.
- Cod monument Istoric:
- Trasee amenajate: da/nu
- Condiții de vizitare: parțial/ghid/doar în anotimp/închis turiștilor
- Sărbătoare anuală: (ex: Sarbatorirea Hramului)
Biserica Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel se află în Bucureşti, pe strada cu acelaşi nume, nr. 33A. Biserica îşi începe existenţa în a doua jumătate a sec. al XVI-lea, fiind atestată documentar între anii 1585-1586.
În primele decenii ale sec. al XVII-lea, cât timp s-a aflat sub domnia lui Matei Basarab, biserica Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel a fost cunoscută sub numele Mănăstirea Târnovului. Ulterior, în acte este menţionată sub numele de Mănăstirea „Sfinţii Apostoli”. Aflându-se în cartierul Arhimandritului, mănăstirea a mai fost cunoscută şi sub numele Mănăstirea Arhimandritului în sec. al XVIII-lea.
Biserica actuală a fost ridicată pe un alt lăcaş de cult din lemn, după cum spune pisania din 10 iulie 1715, cum că în urma unor reparaţii sub domnia lui Şefan Cantacuzino Voievod, s-a descoperit existenţa primei biserici, care a fost înlocuită de domnitorul Matei Basarab în anul 1636 cu cea actuală. Cu ocazia reparaţiilor, a fost adăugată şi clopotniţa, mănăstirea neavând una.
Potrivit unui act din data de 30 noiembrie 1626, domnitorul Matei Basarab va cumpăra pentru biserică şi o livadă contra sumei de 400 de aspri.
În februarie 1665, mănăstirea Sfinţii Apostoli este prădată de mercenari. În februarie 1677, mănăstirea va fi închinată Patriarhiei Constantinopolului şi potrivit izvoarelor istorice veniturile se duceau către mănăstirea Stravonikita de pe muntele Athos.
De-a lungul timpului, mănăstirea a fost înzestrată cu moşii, precum moşia Jugureni, de către Constantin Dudescu, moşia Colentina oferită de Constantin Brâncoveanu.
Înainte de anul 1677, mănăstirea a trecut printr-un proces de restaurare, sub domnia lui Ştefan Cantacuzino. De asemenea, mănăstirea Sfinţii Apostoli a avut şi câteva metocuri, precum metocul Călugăreni şi metocul Crăşani.
Metocul Călugăreni, împreună cu moşiile, viile, odoarele şi bucatele au intrat sub administraţia mănăstirii Sfinţii Apostoli, hotărâre luată de fondatorul ei Dumitru, prin actul 7188. În acest sens, mai există şi hrisovul lui Şerban Cantacuzio cu actul 7194. În ceea ce priveşte metocul Crăşani, aceasta a fost dăruită de către Nicolae Mavrocordat (1630-1730).
Biserica Sfinţii Apostoli trece printr-un proces de restaurare în timpul domniei lui Constantin Brâncoveanu, când i se repară pardoseala şi pisania din anul 1705, de către Mitropolitul Sofiei, Axentie.
În perioada 1702-1703, biserica a fost reparată de Jupânul Constantin Corbeanu, Vel Pitar. De asemenea, în anul 1775, domnul Dumitrache Ghica Vel Ban şi Maria Văcăreasca au reparat biserica şi au înzestrat-o cu cele necesare.
În anii 1802 şi 1838 biserica va fi afectată de două cutremure, însă va fi reparată, iar în urma ultimului cutremur i se va ridica o singură turlă, în loc de trei câte avea înainte, şi din lemn nu din zid.
Biserica a mai trecut prin diverse reparaţii şi în anul 1864 şi la sfârşitul sec. al XIX-lea. În anul 1936, biserica este restaurată de Comisia Monumentelor Istorice. Biserica are pridvor, pronaos, naos şi altar. Zidurile au o grosime de 1,5 m. Pridvorul are formă pătrată şi este prevăzut cu opt coloane scurte şi groase cu capiteluri neocorintice. Şi pronaosul are formă pătrată, fiind acoperit cu o calotă sferică.
Clopotniţa este ridicată deasupra pronaosului şi nu este cea ridicată de Ştefan Cantacuzino, fiind înlocuită în anul 1936 când a fost dărâmată.
În interiorul bisericii, în partea dreaptă sunt pictate portretele ctitorilor bisericii: Ştefan Cantacuzino, Doamna Păuna Greceanu-Cantacuzino, Jupân Constantin Cantacuzino, Vel Storn şi Jupâneasa Safta. În partea stângă se află portretele lui Mathei V.V., Doamna Elena, Jupân Mathei Cantacuzino, Jupân Iorgu Mare Vel Spătar Cantacuzin, Jupân Drăghici Vel Spătar Cantacuzin, Jupân Mihail Vel Spătar Cantacuzin.
Altarul este similar bisericii Doamnei, un alt monument istoric al Bucureştiului. În interiorul, precum şi în curtea bisericii se găsesc câteva morminte ale ctitorilor şi binefăcătorilor bisericii, printre care se află şi cel al marelui logofăt Nicolae Grigore Şuţu la intrarea în biserică, sub o piatră funerară pe care sunt scrijelite litere chirilice.
În curtea bisericii se află şi o placă din marmură pe care scrie că aici ar fi înmormântaţi cei din neamul Dudeştilor, Antioh, Maria, Nicolae şi soţia sa, precum şi copiii Smaranda şi Andronic.
În cadrul clădirilor mănăstirii a funcţionat între anii 1865-1871, o şcoală pentru copiii aromânilor de la sud de Dunăre, în acest sens, stă ca şi mărturie o placă comemorativă dezvelită în anul 1997.
|
Date de contact: strada Sfinţii Apostoli, nr 33A, Bucureşti, judeţ Bucureşti. |
