Casa Memorială „Constantin Brâncuşi”

De ce sa vezi acest obiectiv?

Pentru că este un loc unic, care reconstituie universul marelui sculptor Constantin Brâncuşi.

Este în satul Hobiţa, comuna Peştişani, Județ Gorj
Construit în 1971
Deschis turiștilor cu taxă de vizitare.

Casa memorială „Constantin Brâncuşi” se află în satul Hobiţa, în partea de nord-vest a judeţului Gorj, un sat cu o veche existenţă…

Constructor/ Autor:
Cod monument Istoric: GJ-IV-m-B-09494
Condiții de vizitare: conform programului de vizitare

A fost atestat documentar în anul 1518, 30 aprilie, într-un act dat în Bucureşti de domnul Ţării Româneşti, Neagoe Basarab, lui Datco şi fratelui sau Mihail, care cumpăraseră ocine în mai multe sate, între care şi Ohabiţa, dar despre care se crede că este mult mai vechi.

În satul Hobiţa, s-a născut Constantin Brâncuşi, care va ajunge să fie apreciat de criticii din întreaga lume drept cel mai important sculptor al sec. al XX-lea şi care va schimba destinul acestui sat.

Casa memorială se află pe terenul unde s-a născut şi a copilărit Constatin Brâncuşi, însă nu este casa în care a copilărit, aceasta aflându-se la 100 de m mai jos de casa memorială.

Constantin Brâncuşi s-a născut în data de 19 februarie 1876, în familia lui Nicolae Radu şi a Mariei Brâncuşi care se ocupau cu agricultura, creşterea vitelor şi prelucrarea lemnului, astfel că de mic a intrat în contact cu această ocupaţie.

La numai vârsta de 11 ani, fuge de acasă la Târgu Jiu, apoi la Slatina şi Craiova, unde urmează Şcoala de arte şi meserii, pe care o absolvă în patru ani, în loc de cinci. Urmează Şcoala de Belle Arte din Bucureşti, după care în 1904 se hotăreşte să plece la Paris pe jos.

În drum spre Paris, se opreşte la Munchen unde stă şase luni, după care pleacă pe jos prin Bavaria şi Elveţia, până la Langres, în Franţa, unde, în apropiere de Luneville, este prins de o ploaie torenţială şi cade la pat din cauze unei pneumonii infecţioase.

Este îngrijit de nişte maici, cărora în semn de recunoştinţă le sculptează o cruce deosebită, care se păstrează şi în ziua de azi. Din cauza condiţiei slabe în care se află, ia trenul spre Paris.

În anul 1905 va intra la prestigioasa École Nationale Supérieure des Beaux-Arts, în urma unui examen greu de adminitere. Pentru un an de zile va lucra în atelierul meşterului Antonin Mercié, refuzând să lucreze ca practician în atelierul renumitului sculptor Augste Rodin, pe motivul că „Rien ne pousse à l’ombre des grands arbres” (La umbra marilor copaci nu creste nimic).

După moartea tatălui, Radu Nicolae Brâncuşi (1833-1885), în casa rămân soţia sa (1851-1919) şi fiica mai mică, Eufrosina (1884-1948), deşi, conform dreptului cutumiar, ar fi trebuit să-i revină fiului mai mic, Dumitru.

La moartea mamei sculptorului, moştenitorii împart averea părintească, într-un mod original, şi anume scriu bileţele cu toată averea familiei părinţilor într-o căciulă şi apoi le extrag. Astfel că lui Constantin Brâncuşi îi revine terenul, pe care se află amplasată casa memorială, iar casa în care au copilărit îi revine surorii sale, Frâsina, care a mutat-o pe un alt teren la 100 de metri distanţă.

În anul 1967, autorităţile Regiunii Oltenia, pe baza deciziilor unei comisii din care a făcut parte şi V.G Paleolog, au elaborat un proiect de organizare a casei lui Brâncuşi.

În data de 16 februarie 1968, a intrat în vigoare legea reorganizării teritorial-administrative a României, astfel că problemele legate de casa lui Brâncuşi au fost transferate judeţului Gorj.

În noiembrie 1971, directoarea Muzeului Judeţean Gorj, Elena Udrişte a înfiinţat la Hobiţa secţia Casa Muzeu Constantin Brâncuşi, dar nu în casa în care a copilărit acesta, ci în casa lui Calistrat Z. Blendea, care după ce este cumpărată, este amplasată pe terenul care a aparţinut sculptorului.

Casa poartă amprenta stilului popular de arhitectură de la sfârşitul sec. al XIX lea şi a trecut printr-un process de restaurare în anul în care s-a înfiinţat muzeul. Casa muzeu adăposteşte fotografii, documente, cărţi, scrisori care surprind momente din viaţa şi activitatea artistică a lui Brâncuşi, precum şi mobilier original de interior ţărănesc de la începutul sec. al XX-lea.

Cale de acces: DN 67D; DJ Târgu-Jiu – Baia de Aramă (km 23)