Complexul carstic de la Ponoarele

De ce sa vezi acest obiectiv?

Pentru că este o arie protejată pe al cărei teritoriu se găseşte, printre multe altele, şi formaţiunea geologică, Podul lui Dumnezeu, cel mai mare pod natural din ţară!

Este în comuna Ponoarele, judeţ Mehedinţi
Unitate geografică: rezervaţie naturală de tip geologic şi peisagistic
Suprafaţă: 100 ha
Deschis turiștilor fără taxă de vizitare.
Cu condiții de campare

Trasee amenajate: da
Trasee marcate: nu
Condiții de vizitare: tot timpul anului

Complexul carstic de la Ponoarele este o arie naturală protejată de interes naţional care se întinde pe suprafaţa administrativă a comunei Ponoarele, în partea de nord-est a judeţului Mehedinţi.

A fost declarată rezervaţie naturală de tip geologic şi peisagistic prin Legea nr. 5 din 6 martie 2000 cu scopul de a proteja biodiversitatea şi de a proteja flora şi faună sălbatică a Podişului Mehedinţi. Rezervaţia este inclusă în Geoparcul Platoul Mehedinţi, o arie protejată de interes naţional absolut idilică, în a cărui componenţă sunt incluse zece habitate naturale.

Complexul carstic de la Ponoarele este învecinată la sud Rezervaţia naturală “Pădurea de liliac Ponoarele”, ce protejează liliacul sălbatic. Rezervaţia de la Ponoarele ocupă o suprafaţă de 100 de hectare şi este străbătută de DJ670, ce leagă Drobeta Turnu-Severin de Baia de Aramă.

Pe a sa întindere se întâlnesc specii de arbori şi arbuşti, precum cele de fag (Fagus sylvatica), gorun (Quercus petraea), corn (Cornus mas), păducel sălbatic (Craraegus monogyna), vişin tucesc (Prunus mahaleb), liliac sălbatic (Syringa vulgaris), specii de ierburi, precum cele de drob (Chamaectysus albus şi Chamaectysus ratisboensis), salvie (Salvia amplexicaulis), miliţea roşie (Silene armeria), untul-vacii (Orchis mario), orhidee din specia Spiranthes spiralis şi multe altele. În ceea ce priveşte fauna, se întâlnesc specii de lup (Canis lupus), vulpe (Vulpes vulpes cricigera), veveriţă, ierpure de câmp (Lepus europaeus), specii de păsări, precum ciocănitoare (Melanerpes carolinus), pupăză (Upupa epops), pitulice (Sylvia nisoria), codobatură (Motacilla alba). Se întâlnesc şi specii de reptile şi amfibieni, precum vipera cu corn (Vipera ammodytes), broasca-ţestoasă de uscat (Testudo hernmanni), salamandră (Salamandra salamandra), şopârlă de câmp (Podarsis laurica) etc.

Pe teritoriul rezervaţiei, reprezentată de dealuri cu înălţimi domoale, constituite din şisturi cristaline şi calcare din perioada Jurasicului, doline, lapiezuri, văi, cheiuri se întâlneşte şi Podul lui Dumnezeu, cel mai mare pod natural din ţară şi al doilea în Europa. Nu lipsesc lacurile şi peşterile. Dintre lacuri, enumerăm lacul Zătonul Mare şi Zătonul Mic, de origine carstică, care se află de-o parte şi de alta a Podului lui Dumnezeu. La sud-est de acest pod se află câmpia de lapiezuri, un spectacol de microforme sculptate de ape în relieful carstic.