- Este amplasat pe râul Someşul Cald
- la 27 de kilometri de Cluj-Napoca
- Altitudine: 520 de metri
- dat în folosinţă în 1974
Barajul Tarniţa este cel mai suplu baraj de beton în arc, cu dublă curbură din România, în traducere un obiectiv turistic mai mult decât interesant…
- Amenajare / agrement: da
- Trasee marcate: da
- Caracteristici geografice: este construit pe un fundament de roci stâncoase, cu o înălţime de 97 de metri şi o deschidere la coronament de 237 de metri.
Amplasat pe râul Someşul Cald, la altitudinea de 520 de metri, foarte aproape de Cluj-Napoca (27 de kilometri), Barajul Tarniţa a fost dat în folosinţă în 1974. Constructorii au optat atunci pentru varianta de baraj de beton în arc cu dublă curbură, ridicat pe un fundament de roci stâncoase. Barajul are o înălţime de 97 de metri şi o deschidere la coronament de 237 de metri.
În urma barării apelor Someşului Cald, a luat naştere lacul Tarniţa ce se întinde între comunele Răşca, Mărişel şi Gilău. Lacul de acumulare are un volum de peste 70 de milioane de metri cubi şi este alimentat de apele Someşului Cald şi ale afluenţilor lui de pe un bazin hidrografic de 491 kilometri pătraţi.
Suprafaţa lacului este de 220 de hectare, iar adâncimea maximă este de peste 70 de metri.
Barajul şi Lacul Tarniţa au un triplu rol. Iniţial au fost construite în scopul producerii de energie electrică, însă apa din lac este folosită şi pentru alimentarea localităţilor Cluj-Napoca şi Gilău, iar barajul are un rol important şi în oprirea viiturilor.
Centrala Hidroelectrică Tarniţa este o construcţie supraterană, echipată cu două turbine de tip Francis, cu o putere instalată de 45 MW şi include totodată două microhidroagregate echipate cu turbine Francis, fiecare având o putere de 800 kW.
Alături de Barajul Tarniţa, autorităţile vor să ridice în zonă Hidrocentrala Tarniţa-Lăpuşteşti, pentru a rezolva diferenţa ciclică dintre consumul şi producţia de energie electrică. Aceasta ar urma să fie construită pe versantul stâng adiacent acumulării Tarniţa.
Acumularea superioară ar urma să se realizeze pe zona platoului Lăpuşteşti, la o altitudine de 1100 de metri.
Centrala Tarniţa-Lăpuşteşti va avea patru grupuri reversibile turbină-pompă cu puteri unitare de 250 MW şi, în principiu, nu va produce energie, ci va fi o centrală, prin pompaj, cu rol de stocare.
Hidrocentrala de pompaj va necesita investiţii de aproximativ 1,028 miliarde euro şi va echilibra sistemul naţional, prin asigurarea deficitului din orele de vârf.
Hidrocentrala şi Lacul Tarniţa sunt două obiective turistice apreciate şi de amatorii de sporturi nautice şi de pescari. În această zonă există şi asociaţii sportive ce organizează periodic cursuri de înot sau pescuit sportiv (lacul fiind bogat în peşte: clean, biban, păstrăv, lostriţă, şalău, mreană, scobar). De pe malul lacului te poţi aventura în drumeţii pe Muntele Gilău.
|
|
