Fânațele seculare de la Calafindești

Fânațele seculare de la Calafindești au trezit interesul multor cercetători deoarece aici se dezvoltă o populație eurosiberiană de varza iepurelui, specie relictară foarte valoroasă…

Fânațele seculare Calafindești reprezintă o arie protejată de interes național fiind o rezervație naturală de tip botanic, pe valea pârâului Horăit, pe care o găsim în comuna cu acelaşi nume, la 30 de km de oraşul Suceava. Fâneţele protejate se întind pe o suprafaţă de 17,30 hectare.  Rezervaţia se află pe un deal, iar altitudinea porneşte de la 350 de metri, ajungând la 430 de metri. Expoziţia predominantă este estică.

 

 

Locul mai este cunoscut şi sub denumirea „La Stejari”, deoarece, în trecut, aici erau întinderi de stejari (Quercus robursi, Quercus petraea) din care astăzi au rămas câteva exemplare. În locul pădurii s-a dezvoltat fâneţele actuale. Analizele şi cercetările din zonă au dus la descoperirea caracterului străvechi al stejăretelor, care au rezistat glaciaţiunii, fapt ce poate explica supravieţuirea în timp a populaţiilor de plante erbacee, care şi-au găsit un loc prielnic pentru dezvoltare pe potecile rărite dintre copaci.

 

 

Rezervaţia protejează mai multe specii floristice rare, relicte şi monumente botanice ale naturii, precum varza iepurelui (Ligularia glauca), laleaua pestriță (Fritillaria meleagris), săbiuță (Gladiolus imbricatus), stânjenel (Iris sibirica), coada cocoșului (Poligonatum odoratum), bulbucul (Trollius europaeus) sau crinul de munte (Lilium martagon). Pe lângă acestea, vegetaţia ierboasă cuprinde şi alte plante importante: curpenul (Clematis recta), ciocul barzei (Geranium sanguineum), clopoțelul (Campanula persiciflora), ceapa ciorii (Muscarii botryoides), stirigoaia (Veratrum nigrum), gladiola sălbatică (Gladiolus imbricatus), calcea calului (Caltha palustris) şi frăsinelul (Dictamnus albus). Acestea sunt plante caracteristice lizierei pădurilor xeroterme (care preferă temperaturile ridicate). Toate aceste specii asigură un colorit viu pe toată perioada sezonului de vegetaţie.

 

Interesul ştiinţific a apărut aici odată cu descoperirea relictului glaciar deosebit de rar, Varza iepurelui (Ligularia glauca). Cercetătorii au propus zona pentru protecţie şi cu ajutorul lor a fost declarată rezervaţie naturală.

 

Zona a fost protejată prin Legea nr.5 din 6 martie 2000 (privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național – Secțiunea a III-a – zone protejate)