Geoparcul dinozaurilor Ţara Haţegului

• Este în apropiere de oraşul Hațeg, Județ Hunedoara
• Rezervație naturală
• Suprafață: 1023,92 km²
• Deschis turiștilor fara taxă de vizitare.
• Fără condiții de campare 

Geoparcul dinozaurilor Ţara Haţegului este o arie protejată de interes naţional, declarată astfel prin HG 2151/2004…

• Trasee amenajate: da
• Trasee marcate: da

Din anul 2005 geoparcul a fost acceptat în Reţeaua Europeană a Geoparcurilor şi în Reţeaua Globală (sub egida UNESCO).

Din anul 2007 are în interiorul său o suprafaţă de 2.3940 ha, protejată sub denumirea de „Situl Strei-Haţeg”, ca propunere de sit pentru reţeaua ecologică NATURA 2000, în vederea conservării habitatelor naturale şi a speciilor de plante şi animale sălbatice de interes comunitar.

Geoparcul Dinozaurilor Ţara Haţegului beneficiază de un patrimoniu natural şi cultural unic în lume, foarte bogat şi divers. El asigură protejarea siturilor cu resturi fosile de dinozauri pitici, unici în lume.

Discovery Channel şi alte posturi internaţionale de televiziune au difuzat în ultimii ani mai multe documentare consacrate acestor dinozauri de dimensiuni reduse.

Cea mai importantă descoperire paleontologică din bazinul Hateg – în afara urmelor de dinozauri – a fost, însă, cea a resturilor unui pterozaur (grup de reptile zburatoare care au trăit în aceeaşi perioadă cu dinozaurii) gigant, Hatzegopteryx tambena (în traducere uriaşul cu aripi din Haţeg”). Exemplarul descoperit la Vălioara, în nord-vestul bazinului Haţeg, a trăit la sfârşitul Cretacicului, acum circa 70 milioane de ani şi avea o anvergură de aproximativ 12 metri. El a fost descris de profesorul Dan Grigorescu în colaborare cu doctorul Eric Bufetaut din Franţa şi cu Zoltan Csiki.

Geoparcul este administrat de Universitatea din Bucureşti, cu sprijinul autorităţilor locale şi regionale, organizaţiilor non-guvernamentale şi scolilor din regiune.

În perimetrul Geoparcului pot fi întâlnite 145 de specii de fluturi de zi, reprezentând peste 75% din speciile de fluturii de zi semnalate în România. Majoritatea pot fi observaţi în intervalul mai-iulie, când se pot observa chiar şi peste 30 de specii într-o singură zi, unele dintre acestea ocrotite la nivel european.

De asemenea, pot fi observate în perimetrul parcului peste 30 de specii rare de plante, precum şi exemplare ale unor specii protejate de pesti şi mamifere.

Numele Geoparcului este legat de descoperirea, la sfârşitul secolului al XIX-lea, a depozitelor fosilifere cu dinozauri din Bazinul Haţeg. Autorul acestor descoperiri, Franz Nopcşa (1815-1904), a devenit, prin studiile sale, cunoscut la nivel mondial. Sora sa, Elek Nopcşa, a descoperit întâmplator, în anul 1895, fosilele unor reptile în jurul castelului familiei Nopcşa din Sânpetru. Prin lucrările sale, Nopcsa a adus contribuţii esenţiale la descoperirea şi descrierea unor specii de reptile care au trăit pe teritoriul actual al Transilvaniei.

Cercetările au fost reluate de abia în 1977, de către prof. Dan Grigorescu specialist în paleontologie la Facultatea de Geologie a Universităţii din Bucureşti.

Cercetările realizate în bazinul Haţeg au condus la descoperirea resturilor a patru specii de dinozauri ierbivori (Magyarosaurus dacus, Telmatosaurus transsylvanicus, Struthiosaurus transsylvanicus şi Rhabdodon priscus) şi patru specii de dinozauri carnivori (Megalosaurus hungaricus, Bradycneme draculae, Heptasteronis andrewsi şi Elopteryx nopcsai). Alături de acestea, în bazinul Hateg au mai fost descoperite fragmente de oase atribuite unui crocodil (Allodaposuchus precedens), unei broaşte ţestoase (Kallokibotion bajazidi) şi altor vertebrate (peşti, amfibieni, mamifere).

În prezent, se cunosc zece specii diferite de dinozauri din Țara Haţegului, alături de zece alte vertebrate, peste 20 de specii de gastropode, zece specii de ostracode şi peste 30 de specii diferite de plante.

Specialistii explică talia redusă a dinozaurilor haţegani prin condiţiile geografice de acum 65 de milioane de ani, când Țara Haţegului era o insulă. Dinozaurii de aici s-au adaptat spaţiului izolat şi redus ca dimensiuni în care evoluau, fapt care a determinat reducerea dimensiunilor reptilelor, prin fenomenul numit „nanism insular”.

În 2011, Geoparcul Dinozaurilor „Ţara Haţegului” a fost inclus în clasamentul celor mai bune 7 poteci tematice din România, pentru traseul Valea dinozaurilor. Poteca tematică Valea dinozaurilor are ca punct de plecare localitatea Sântamaria Orlea şi trece prin mai multe puncte de interes din Geoparcul Dinozaurilor „Ţara Haţegului”. Pe un traseu în lungime de 2,5 kilometri, care poate fi parcurs în maxim 2,5 ore, turiştii vor trece prin localităţile Sânpetru, Ohaba Sibişel şi Nucşoara. Pe drum sunt montate şase panouri cu informaţii despre monumentele istorice – cum este biserică medievală din Sânpetru, speciile şi fosilele de dinozauri care au trăit în urmă cu zeci de milioane de ani în zonă, alte elemente de interes în plan geologic.

Înainte de a vizita acest obiectiv, vă recomandăm să verificaţi starea vremii.