Grupul statuar „Şcoala Ardeleană” din Cluj

De ce sa vezi acest obiectiv?

Pentru că este un omagiu adus celor trei personalităţi reprezentative din cadrul mişcării „Şcoala Ardeleană, Samuil Micu, Gheorghe Şincai şi Petru Maior!

• Este in  Cluj-Napoca, judeţ Cluj
• Construit în 30 iunie 1973
• Deschis turiștilor.  

Grupul statuar „Şcoala Ardeleană” este amplasat în dreptul intrării principale a Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj, strada M. Kogălniceanu nr. 1…

• Constructor/ Autor: Romulus Ladea
• Condiții de vizitare: tot timpul anului

Monumentul este o operă a sculptorului Romulus Ladea (1901- 1970), ale cărui opere de artă împodobesc numeroase oraşe, printre care şi Clujul.
Printre operele sale se numără: Bustul lui Horia din Albac, monumentul Horia, Cloșca și Crișan din Alba Iulia, bustul lui Simion Bărnuţiu din Zalău, Bustul lui Avram Iancu, Baia de Criş, ai Mihai Eminescu, Ion Creangă, Lucian Blaga din Cluj, Liviu Rebreanu din Cluj, Ion Agârbiceanu din Cluj etc.
Grupul statuar „Şcoala Ardeleană” îi reprezintă pe Samuil Micu (1745-1806), Gheorghe Şincai (1754-1816) şi Petru Maior (1761-1812), cele trei personalităţi marcante ale mişcării „Şcoala Ardeleană”, de la sfârşitul sec. al XVIII-lea şi începutul sec. al XIX-lea. Monumentul a fost dezvelit la Cluj în data de 31 iunie 1973 şi este un omagiu adus „Şcolii Ardelene”.
Statuile, realizate din bronz, sunt aşezate pe un soclu placat cu travertin. În faţa monumentului este amplasată o placă de marmură pe care sunt încrustate numele celor trei personalităţi şi anii de viaţă.
Mişcarea „Şcoala Ardeleană” a fost generată de unirea mitropoliei românilor ardeleni cu Biserica Romano-Catolică, care a dat naştere la Biserica Română Unită cu Roma, Greco-Catolică. Şcoala Ardeleană, o mişcare de emancipare naţională,  german şi a contribuit emanciparea spirituală şi politică a românilor transilvăneni, precum şi a celor de peste Carpaţi. Una dintre realizările importante ale Şcolii Ardelene a fost introducerea alfabetului latin în limba română în locul scrierii chirilice şi tipărirea primului dicţionar cvadrilingv al limbii române, Lexiconul de la Buda în anul 1825.
Unul din documentele cele mai importante emise de mişcarea Şcoala Ardeleană îl reprezintă petiţia Supplex Libellus Valachorum din anul 1971 şi 1792, care reprezintă o cerere adresată împăratului romano-german Leopold al II-lea (1747-1972).
Printre lucrările fundamentale scrise de cei trei reprezentanţi ai „Şcolii Ardelene” se numără: „Istoria şi lucrurile şi întâmplările românilor” a lui Samuil Micu, rămasă neterminată din cauza morţii autorului, „Hronica românilor şi a mai multor neamuri” scrisă de Gheorghe Şincai şi „Istoria pentru începutul românilor în Dachia” scrisă de Petru Maior.