Manastirea Cetatuia Negru Voda

Pentru că este un loc cu o puternică încărcătură spirituală, cu multe peşteri în zonă unde au fost descoperite oseminte ale sihaştrilor care stăteau retraşi în rugăciune!

Mănăstirea Cetăţuia Negru Vodă se află în localitatea omonimă, judeţul Argeş. Amplasată pe un vârf de stâncă, la o altitudine de 881 m, pe malul stâng al râului Dâmboviţa, oferă o panoramă pitorească asupra zonei. Pentru a ajunge la mănăstire, de la şoseaua principală, se merge pe o potecă îngustă, drum ce durează în jur de o oră.

 

Se spune că pe acest loc ar fi existat o cetate ridicată pe vremea ocupaţiei romane, unde şi-ar fi găsit loc de refugiu şi domnitorul Ţării Româneşti, Negru Vodă. În cetate ar fi existat şi o peşteră ascunsă, cunoscută în popor drept “Peştera lui Negru Vodă”. Numele localităţii şi a muntelui ar veni de la această cetăţuie.   

 

Mănăstirea Cetăţuia Negru Vodă mai este cunoscută şi sub numele “Schitul Cetăţuia Negru Vodă” şi poartă două hramuri “Adormirea Maicii Domnului” şi “Izvorul Tămăduirii”. Mănăstirea Cetăţuia Negru Vodă are două biserici, una veche, ridicată în peşteră şi una nouă, ridicată din lemn, în stil maramureşean. 

 

 

Biserica din peşteră are o lungime de 12 m, lăţime de 4 m şi o înălţime de peste 3 m. Este alcătuită din pridvor, pronaos, naos şi altar. Pridvorul nu este din piatră, ci din lemn. De asemenea, şi clopotniţa este tot din lemn, fiind ridicată deasupra bisericii din piatră. 

 

Trecerea din pronaos şi naos se face printr-o uşă săpată în peretele despărţitor. În pronaos, pe peretele de miază-noapte, este amplasată o placă din marmură pe care stă scris astfel: “Acest sfant locas, cu numele Cetatuia, care de la Negru Voda isi are inceputul, a fost si in trecut schit de calugari si pe vremuri grele loc de scapare pentru voievozii tarii, insa, cu trecerea timpului, a cazut in ruine, ajungand chiar adapost vitelor. A fost restaurat si infrumusetat, cum se vede, cu cheltuiala si osardia robului lui Dumnezeu preotul econom Gheorghe Moisescu, paroh al bisericii Domneasca din Campulung, ajutat de ieromonahul Agatanghel Andritoiu, de la pestera Stanisoara Arges, si fratele monah Nicolae Bacioiu, de la pestera Ialomicioara, in anul 1915-1916. S-a sfintit in 22 iulie 1923, spre vesnica pomenire.”

 

Nu se ştie cu exactitate cine a fost ctitorul bisericii rupestre, însă se oscilează între Alexandru Voievod, fiul lui Basarab I şi Radu Negru Voievod. Conform tradiţiei locale, ar fi fost ridicată de Negru Vodă Voievod, odată cu cetatea Câmpulung Muscel, care a fost prima capitală a Ţării Româneşti. 

 

De asemenea, se crede că şi urmele în piatră de lângă biserică ar fi fost tot ale domnitorului Negru Vodă şi ale soţiei acestuia, Margareta. 

 

În anul 1922, pictorul Teodorescu a descoperit trei straturi de pictură pe peretele de apus de deasupra uşii de intrare în naos. Primul strat ar data din anul 1760, al doilea din anul 1859 şi îi înfăţişează ca şi ctitori pe Alexandru Voievod şi Radu Negru Voievod.

 

Un fapt interesant este că mănăstirea Cetăţuia Negru Vodă, împreună cu Mănăstirea Nămăieşti şi mănăstirea Corbii de Piatră formează un triunghi echilateral cu latura de 20 km.  

De-a lungul timpului, s-au retras la schit diverse personalităţi. În anul 1595, schitul este amintit de domnitorul Mihai Viteazul care trece prin aceste locuri, după lupta de la Călugăreni. În primăvara anului 1658, aici se va retrage domnitorul Constantin Şerban, pentru a se ascunde de tătari, iar în anul 1690, Constantin Brâncoveanu se retrage şi el aici, în drum spre Ardeal. 

 

La un moment dat, Schitul Cetăţuia a fost metoc al Mănăstirii Negru Vodă din Câmpulung Muscel. 

 

 

Anul 1821 reprezintă un moment nefericit în istoria schitului, căci este distrus, cu tot cu chilii, de către turci. Ulterior, în data de 19 iunie 1859, schitul de pe stâncă va fi restaurant, dar nu va rezista pentru multă vreme, devenind chiar adăpost pentru vite. 

 

Între anii 1915-1916, schitul trece din nou printr-un proces de renovare. În anul 1992, schitul Cetăţuia este ridicat la rangul de mănăstire şi începând cu anul 1993 va intra sub administraţia Episcopiei Argeşului şi Muscelului. În aces va, mănăstirea Cetăţuia Negru Vodă va trece din nou printr-un proces de restaurare şi transformare, când se ridică o clopotniţă, pridvorul la biserica rupestră, un corp de chilii, aghiasmatar, se amenajează o bibliotecă etc. În anul 1997, se introduce curentul electric. 

 

În spatele bisericii rupestre se află “Peştera Moşului”, o peşteră săpată în piatră, unde se spune că ar fi fost chilia stareţului vechiului aşezământ monahal, pe ai cărei pereţi se pot observa încrustaţii în stâncă, precum serafimi, cruci, un porumbl. Mai mult, lângă intrarea în peşteră se află sculpat în piatră aşa-numitul “Cavalerul trac”, despre care se spune că ar data de mai bine de 3.500 de ani. Există şi un mic cimitir în care se află câteva cruci.