Muzeul Trovanţilor din Costeşti

• Este în comuna Costeşti, la 38 km de Râmnicu Valcea şi 8 km de Horezu, Județ Vâlcea
• Rezervaţie naturală de tip geologic
• Suprafaţă: 1,10 hectare
• Deschis turiștilor fără taxă de vizitare.
• Fără condiții de campare

În apropiere de drumul care leagă Râmnicu Vâlcea de Târgu Jiu, pe teritoriul administrativ al comunei Costeşti, se află un muzeu geologic în natură, sculptat de „mâinile dibace” ale naturii…

• Anul înfiinţării: 2005
• Condiții de vizitare: tot timpul anului

Este vorba de Muzeul Trovanţilor, un muzeu al unor sculpturi spectaculoase şi bizare în piatră, ale căror dimensiuni variază, de la câţiva milimetri până la dimensiunea unui om sau mai mult.

Muzeul Trovanţilor din Costeşti este o arie protejată de interes naţional ce corespunde categoriei a IV-a IUCN, prin Hotărârea de Guvern Nr.1581 din 8 decembrie 2005.

Muzeul Trovanţilor a fost înfiinţat în anul 1996 de Societatea pentru Protecţia Mediului Geologic din Bucureşti, iar din anul 2006 a intrat sub administraţia Asociaţiei Kogayon cu sediul în Costeşti.

Rezervaţia naturală Muzeul Trovanţilor din Costeşti face parte din Parcul Naţional Buila-Vânturiţa, cel mai mic parc naţional din România, în a cărui componenţă intră şi Mănăstirea Pătrunsa, cu biserica veche, declarată monument istoric, şi care poartă hramul „Cuvioasa Parascheva”.

Naturalistul Gheorghe Murgoci, unul dintre marii cercetători ai Institutului Geologic al României, a introdus pentru prima dată, în anul 1907, termenul de „trovant” în lucrarea „Terţiarul din Oltenia”, fiind un termen specific literaturii noastre geologice.

Denumite şi „pietrele vii”, trovanţii sunt concreţiuni grezose, formate în straturi de nisipuri şi legate între ele printr-un ciment carbonatic, constituit de apele calcaroase. În mod normal, trovanţii au o rată de depunere de 4-5 cm în 1200 de ani

Rezervaţia „Muzeul Trovanţilor” se întinde pe o suprafaţă de 1,10 hectare şi este constituită dintr-o multitudine de trovanţi care se manifestă sub diverse forme, sferoidale, elipsoidale, cilindrice, discoidale sau nodulare.

În limbajul popular, mai sunt denumiţi balatruci sau dorobanţi. În jurul trovanţilor s-au ţesut mai multe legende cum că ar fi nişte ouă ale unor creaturi dispărute sau că, după ploi torenţiale ar creşte de la 6-8 milimetri şi până la 6-10 metri. De asemenea, se spune că sr fi încărcaţi cu energie pozitivă.  

În România mai sunt câteva locuri unde sunt răspândiţi trovanţi:
– Pe Dealul Feleacului de lângă Cluj-Napoca
– În judeţul Buzău: Munţii Buzăului la Ulmet, pe raza localităţii Chiojdu şi în munţii Berzunţi, lângă satul Viişoara
– Lângă Sibiu, pe teritoriul satului Caşolţ;
– În Hunedoara, la cariera de nisip de la Hăşdat;
– În judeţul Bacău, pe malul stâng al Tazlăului, la vărsarea acestuia în Trotuş şi pe malul stâng al Siretului, în dreptul localității Cornii de Sus;
– Podişul Transilvaniei, lângă satul Domneşti, judeţul Bistriţa Năsăud,
– Podişul Sucevei, langă localitatea Remezeu, judeţul Suceava
– În Podişul Someşan, langă satul Cliţ, judeţ Sălaj
 
Dacă veniţi din direcţia Râmnicu Vâlcea, accesarea rezervaţiei Muzeului Trovanţilor din Costeşti se face coborând Dealul Costeştilor 300 m de la indicatorul de intrare în localitate şi până la prima serpentină, în stânga căreia se găseşte rezervaţia. 

 Vizitarea muzeului este gratuită.