Palatul Administrativ din Craiova

Palatul Administrativ din Craiova reprezintă una din clădirile emblematice ale orașului, ce poartă amprenta stilului neoromânesc. De dimensiuni impresionante, clădirea prezintă două fațade, una către vest care dă în Piața Mihai Viteazul, și una spre est, care dă în English Park. 

Clădirea a fost concepută de arhitectul Petre Antonescu, cel care a proiectat și Arcul de Triumf din București, constructorul fiind Giovanni Batista Peressutti, cunoscut și pentru ridicarea clădirilor Băncii Comerțului, Casei Caranopol, Facultății de Agronomie etc. Ridicarea clădirii s-a realizat între anii 1912-1913, de-a lungul timpului trecând prin mai multe procese de restaurare. 

Impresionează nu numai prin monumentalitatea sa, ci și prin elementele decorative prezente pe fațade, cum ar fi decroșurile în consolă, arcurile trilobite de la ferestre, ancadramentele ferestrelor etc. Acoperișul cu învelitoare din țiglă smălțuită de culoare verde prezintă și elemente decorative din tablă de zinc. 

 

Palatul Administrativ găzduiește în prezent Prefectura și Consiliul Județean Dolj, fiind cunoscut și sub numele de Palatul Prefecturii. 

Terenul pe care a fost ridicată clădirea Palatului Administrativ a aparținut familiei Hagiade, iar pe locul pieței din fața cădirii ar fi existat un cartier de maghernițe. 

 

 

Începând cu data de 1 aprilie 1915, Palatul Administrativ a adăpostit la parter Muzeul de Antichități și Etnografie al județului Dolj, înființat la inițiativa profesorului de istorie Ștefan Ciuceanu, iar din anul 1928 devine Muzeul Regional al Olteniei. Între anii 1916-1918, în timpul ocupației germane, toate instituțiile din cadrul clădirii au fost evacuate, aici fiind instalată Direcția de căi ferate germane. La plecarea acestora, din nefericire, mobilierul și clădirea au fost distruse grav. În data de 12 decembrie 1922, în cadrul Palatului Prefecturii a fost înființat Cercul Științific Craiovean, sub conducerea profesorului Marin Demetrescu, al cărui obiectiv era de a înființa un Muzeu de Istorie Naturală a orașului. 

 

În anul 1934, în subsolul Palatului Prefecturii vor fi adăpostite colecțiile Muzeului Regional, ulterior fiind mutate în Casa Băniei, iar în prezent, în clădirea din str. Madona Dudu nr. 44. Tot în anul 1934, în luna septembrie, sala festivă a Prefecturii a găzduit comunicările Congresului de numismatică și arheologie de la Craiova. 

 

Începând cu data de 24 februarie 1945, clădirea va găzdui Sfatul Popula Regional până în anul 1968, precum și Comitetul Județean Dolj al PCR și Consiliul Popular Județean Dolj până în anul 1989, iar începând din anul 1989 și până în prezent adăpostește sediile Prefecturii și Consiliului Județean Dolj.

 

Clădirea este afectată de cutremurul din anul 1977, trecând printr-un proces amplu de restaurare. Din nefericire, în prezent, clădirea este trecută pe lista instituțiilor cu grad mare de risc în caz de cutremur. Începând cu anul 2013, clădirea Palatului Administrativ a trecut sub administrarea Consiliului Dolj, până atunci fiind sub cea a Ministerului Afacerilor Interne.