Palatul Brâncovenesc din Sâmbăta de Sus

De ce sa vezi acest obiectiv?

Pentru că odată a fost un frumos castel realizat în farmecul stilului brâncovenesc!

• Este în Sâmbăta de Sus, Județ Braşov
• Construit în secolul al XVIII-lea
• Închis turiștilor.

Palatul Brâncovenesc din Sâmbăta de Sus este ultimul dintre castelele construite de domnitorul Constantin Brâncoveanu…

• Ctitor/Autor: Constantin Brâncoveanu
• Trasee amenajate: da
• Condiții de vizitare: în curs de restaurare şi de reamenajare ca spaţiu de interes turistic

Istoria palatului Brâncovenesc îşi are începuturile cândva în sec. al XVIII-lea. La jumătatea sec. al XVII-lea, principele maghiar, Francisc Rakoczi, îi dă vornicului Preda Brâncoveanu drept garanţie pentru o sumă de bani pe care i-o împrumutase o moşie în Sâmbăta de Sus, care a construit aici un conac şi o biserică de lemn.

În anul 1665, moşia este confiscată de noul principe al Ardealului, Mihail Apaffy, însă nepotul lui Preda Brâncoveanu, domnitorul Constantin Brâncoveanu, o va redobândi în anul 1681, în urma unor tratative şi după ce va primi dreptul de a se refugia împreună cu familia sa în Transilvania de la Consiliul Aulic de la Viena, se va întoarce în Transilvania. În anul 1701, acesta va transforma conacul în palat domnesc, iar biserica de lemn în mănăstire, actuala Mănăstire Brâncoveanu.

Din nefericire, palatul ajunge într-o stare de degradare avansată, din el rămânând doar poarta monumentală din piatră, câteva părţi din ziduri şi două pivniţe, din acest motiv, în prezent existând foarte puţine informaţii despre palat. În ceea ce priveşte stilul arhitectural, se presupune că ar fi fost construit într-un mod similar cu cel al palatelor brâncoveneşti din Mogoşoaia şi Potlogi.
Odată cu moartea domnitorului Constantin Brâncoveanu, în anul 1714, domeniul este lăsat deoparte şi ulterior va fi amanetat unui negustor din Sibiu.
În anul 1785, la ordinele autorităţile catolice de la Viena, mănăstirea Brâncoveanu este distrusă. La începutul sec. al XIX-lea, mai exact în anul 1801, banul Grigore Brâncoveanu, descendent direct al lui Constantin Brâncoveanu, va construi la aproximativ 200 de m de vehea reşedinţă un castel în stil baroc târziu. În arhitectura palatului au fost folosite şi elemente decorative din vechiul palat ridicat de Constantin Brâncoveanu. În anul 1832, banul Grigore Brâncoveanu se va stinge din viaţă, iar moşia constituită din palat, clădiri administrative, o fabrică de coniac, două mori şi grădini, va ajunge în proprietatea Bisericii Greco-Catolice din Braşov. În urma reformei agrare din 1921, domeniul a fost expropriat, iar Ministerul Domeniilor va trece în proprietatea Mitropoliei din Sibiu o parte din domeniul brâncovenesc şi ruinele bisericii.
Palatul a trecut printr-un proces general de restaurare, iar începând cu data de 24 iunie 1925 va adăposti un centru de recreere pentru artişti şi scriitori.
După anul 1948, domeniul a fost naţionalizat. În anii ’70, Întreprinderea Agrigolă de Stat va fi noul proprietar al palatului şi îl va transforma într-un depozit de fructe, care va funcţiona aici până în anii ’90.
Din nefericire, edificiul ajunge într-o stare avansată de degradare, iar Ministerul Culturii iniţiază un proiect de restaurare şi consolidare, în vederea înfiinţării în palat a unei case de odihnă pentru oamenii de cultură. Din cauza lipsei de fonduri proiectul va fi încredinţat primăriei locale. În data de 30 iunie 2006, domeniul a fost concesionat companiei Carmolimp ltd. din satul Ucea de Jos pentru 49 de ani, care a propus un proiect de transformare a palatului într-un hotel de patru stele. Lucrările de renovare au început în anul 2010. În prezent, doar partea exterioară a clădirii a fost renovată.

Sursa foto: http://instant-trips.blogspot.ro