Peştera „La Adam”

Peştera „La Adam” este o arie protejată de interes ştiinţific deosebit. Studiile speologice ce au fost făcute au scos la iveală lucruri de importanţă paleontologică şi arheologică imensă, care clasează acest loc printre cele mai importante din Europa. Pe lângă fauna fosilă şi prezenţa speciilor de troglobionte şi chiroptere, peştera este cunoscută în mod specific pentru resturile de civilizaţie umană: din peştera a fost scoasă la suprafaţă o piesă unică, un molar care aparţine lui homo sapiens fossilis, cu o vechime de 120.000 de ani înaintea erei noastre.

 

În 1995, au fost identificate cinci piese cioplite în piatră, ce au aparţinut unui altar închinat zeului Mithras, identificat cu Zeul Luminii. Acesta era un zeu trac, venerat cu 2000 de ani în urmă. Acela a fost momentul în care peştera a început să fie cercetată. Aşa, aici au fost descoperite şi studiate peste 80 de specii de fosile jurasice şi peste 60 de mamifere cuaternare. 

 

 

Rezervaţia Speologică Peştera „La Adam” se desfăşoară pe o suprafaţă de 5 hectare. Peştera fosilă are intrarea ascendentă, ceea ce ne indică faptul că apa a ieşit din ea pe perioada formării. Galeria principală este puternic modelată şi are înălţimi care impresionează, între 6 şi 15 m. Prezintă, la 5 metri de la intrare, o săritoare cu înălţimea de 1,70 metri, ceea ce o face mai greu accesibilă. Pe galeria principală, lumina zilei intră pe hornurile ce ies la suprafaţa dealului. Pe tavanul peşterii se găsesc stalactite lungi de 4-8 cm, ce oferă o imagine deosebit de frumoasă. Galeria continuă cu un urcuş în pantă de 30 grade, pe o porţiune de 10 metri, după care se micşorează brusc continuând cu o deschidere de 1,5/0,8 m. Aici apare o bifurcaţie, două galerii joase în care se merge târâş. Pereţii acestor galerii prezintă formaţiuni încrustate, aduse de apa care a curs cu zeci de milenii în urmă. Fosilele de pe pereţi alcătuiesc o cronologie a erelor geologice. De aici şi numele de „peştera lui Adam”, duce cu gândul la începuturile vieţii. Fiind o peşteră fosilă şi caldă, cu ape termale a căror temperatură ajunge uneori şi al 45°C, aici trăiesc arahnidele, în special opilionidele (adică mulţi păienjeni).  

 

În apropierea acestei peşteri, se mai găsesc şi alte formaţiuni carstice: Peştera Liliecilor (la începutul potecii spre Peştera lui Adam), Stânca Berbecului sau, mai departe, Cheile Dobrogei, una dintre cele mai importante rezervaţii naturale de tip geologic.

 

Deşi nu este cercetată ştiinţific şi exploatată turistic aşa cum ar trebui, peştera adună numeroşi vizitatori pasionaţi. Accesul până la acest obiectiv se face relativ uşor. Din drumul care leagă Constanţa de comuna Mihail Kogălniceanu. De acolo se face un drum spre Târguşor, apoi localitatea Gura Dobrogei. Ca punct de reper, poteca pleacă de la schitul ridicat pe locul fostei case a pădurarului. De aici urci pe o potecă şerpuită aproximativ un kilometru.

 

Accesul la rezervaţie se face din DN 2 Constanţa – Mihail Kogălniceanu (25 km), apoi pe DJ 222 Mihail Kogălniceanu – Târguşor (11 km), Târguşor – localitatea Gura Dobrogei (pe drum pietruit). Peştera este la 40 km de Constanţa.

 

 

sursa foto: http://haihui-prin-dobrogea.blogspot.ro/