Podul de piatra a lui Stefan cel Mare

De ce să vezi acest obiectiv?

Pentru că este o mărturie a vocaţiei românilor din acea perioadă de a construi lucruri care să reziste mult în timp.

• Este în Negoiești, Județ Bacău
• Construit în 1495
• Deschis turiștilor fără taxă de vizitare.

• Autor: Ștefan cel Mare
• Cod monument Istoric: BC-II-m-A-00863
• Trasee amenajate: da
• Condiții de vizitare: pe tot parcursul anului

Istoria podului de piatră începe în anul 1495, când este construit din ordinul domnitorului Ştefan cel Mare cu scopul de a uşura transportul drobilor de sare de la Ocnele de pe Trotuş, proiect ce, conform localnicilor ar fi costat „un kertic domnesc de 2000 oca sare”. Se spune că domnitorul ar fi fost familiar cu zona, petrecându-şi pe moşia de la Borzeşti a tatălui său, Bogdan al II-lea,  o parte din copilăria sa. De asemenea, când a ajuns domnitor al Moldovei, în drumurile sale spre herghelia de la Căiuţi, nu este exclusă posibilitatea de a se fi împotmolit în acest loc, plus este posibil ca localnicii care mergeau la Biserica din Borzeşti să se fi plâns din cauza drumului.

Podul a fost ridicat peste pârâul Gârbovana, cunoscut şi sub denumirea de „Pârâul lui Vodă”, la o distanţă de zece metri înainte de a se vârsa în râul Trotuş.  

Dintr-o cercetare reiese că podul a fost realizat dintr-un amestec de piatră cu mortar de var gros, iar pentru boltă şi capetele bolţii s-au folosit bolovani rotunzi. De-a lungul anilor podul a suferit o serie de modificări şi renovări, una dintre cele mai importante având loc pe vremea domnitorului Mihail Sturdza (aprilie 1834 – iunie 1849). Cu această ocazie a fost ridicat şi un monument de dimensiuni mici în semn de amintire a ridicării podului, care, nu mai există, fiind distrus cu ocazia construcţiei liniei de cale ferată. O altă refacere a podului are loc în anul 1873, când se construieşte noua şosea de legătură dintre Adjud şi Oneşti. Între anii 1902-1903, podul este supus unor lucrări de refacere, care au fost şi cele mai importante dintre toate prin care a trecut.

În anul 1959, peste acest pod trecea Drumul Naţional 11 A. Modernizarea şi betonarea drumului a necesitat construirea unui nou tronson de şosea, scurtându-l astfel pe cel vechi, dar din vechea structură, s-a renunţat la acele bariere, aflate la câteva sute de metri una de cealaltă, peste calea ferată Adjud – Ciceu, podul fiind lăsat în afara şoselei. Chiar dacă nu mai este destinat traficului auto, podul de piatră este încă o mărturie a vocaţiei românilor din acea perioadă de a construi lucruri care să reziste mult în timp.

În prezent, podul de piatră al lui Ştefan cel Mare are o lungime de 14 m, lăţime de 8 m, înălţime de 11 m, cu o deschidere a bolţii de 5,80 m.
Cele mai recente reparaţii au fost realizate cu prilejul comemorării a 500 ani de la moartea lui Ştefan cel Mare, în anul 2004.