Rezervatia de lalea pestrita Valenii de Munte

Rezervaţia de lalea pestriţă se află pe teritoriul administrativ al satului Vălenii de Munte, judeţul Mureş, în apropiere de drumul naţional DN15, care leagă localitatea Reghin de Topliţa. 

 

A fost declarată arie protejată de inters naţional prin Legea nr. 5 din 6 martie 2000, publicată în Monitorul oficial nr.152 din 12 aprilie 2000. Se află în Câmpia Transilvaniei, în bazinul hidrografic al Mureşului. 

 

Situată în bazinul hidrografic al Mureşului, rezervaţia de lalea pestriţă reprezintă o pajişte naturală care se întinde pe o suprafaţă de 2,25 hectare. Această zonă este expusă unui grad mare de umiditate, datorită locaţiei sale, în lunca dreaptă a Mureşului, şi favorizează dezvoltarea plantelor hidrofile. Printre acestea, se găsesc şi specii rare precum laleaua pestriţă, piciorul cocoşului (Ranunculus repens), viţelarul (Anthoxantum odoratum), floarea cucului (Lychnis flos-cuculi), rogojelul (Juncus effusus), păiuşul roşu (Festuca rubra) etc. 

  

Laleaua pestriţă, mai este cunoscută şi sub denumirea de Floare de Şah, denumire ce provine din latină “fritillaria meleagris”, fritillaria însemnând “tablă de şah”, aluzie la modelul pe care îl are pe petalele sale. Laleaua pestriţă este o specie ocrotită prin lege, fiind declarată monument al naturii şi înfloreşte doar şapte zile pe an. 

 

 

În jurul denumirii florii este ţesută şi o legendă. Se spune că o fată pe nume Daria, nepoata unui vistiernic de la curtea Şahului Persiei, ar fi avut grijă de grădina palatului, unde creşteau cele mai frumoase soiuri de lalele. Într-o noapte aceasta a visat o tânără îmbrăcată într-o rochie alb-liliachie, care a venit la ea în grădină şi i-a cerut un buchet de flori pentru mama ei bolnavă. Daria i-a oferit buchetul în schimbul promisiunii ca aceasta să-i aducă o lalea pestriţă şi nu după mult timp, în grădina palatului a apărut o lalea pestriţă. Între timp, unchiul ei a inventat tabla de şah şi când i-a arătat-o nepoatei sale, aceasta a denumit laleaua, Floare de şah.  

 

În ţară la noi, se mai găsesc lalele pestriţe în Pădurea din Şes, de la Orheiu Bistriţei (judeţ Bistriţa-Năsăud), Lunca Pogănişului din judeţul Timiş, Valea Sălajului, Cheile-Turzii, Lunca Oltului etc.