Rezervația Naturală „Izvorul de la Corbii Ciungi”

Corbii Mari este o comună află în sudul județului Dâmbovița, între râurile Argeș și Neajlov,  traversată de autostrada  A1 București–Pitești.

Aflată pe stânga Neajlovului la 5 km de comuna Corbii Mari, rezervația Naturală Izvorul de la Corbii Ciungi este accesibilă din autostrada A1 Bucureşti – Piteşti, până la intersectarea cu drumul spre Potlogi, apoi către comuna Izvoru, situată la 200 m de rezervație.

Este cea mai interesantă descoperire a unui complex de izvoare, mlaştini de izvor şi pârâiaşe colectoare la valea Neajlovului. Acest complex se găseşte situat la o altitudine de aproximativ 120 m, cam la 800 m în amonte de capătul satului Corbii Ciungi şi 2 km în aval de comuna Corbii Mari în sud-vestul judeţului pe malul stâng al văii Neajlovului. Distanţa între complex şi râu nu depăşeşte 800 m.

Rezervaţia este considerată o oază acvatică din Câmpia Română, cu faună şi floră specifice ţinuturilor nordice şi cu multe specii pe cale de dispariţie.

Din abundența de alge ce se dezvoltă în complex cea mai interesantă este rodoficeul nordic Hildenbrandtia rivularis, destul de rară în flora algologică a României și întâlniă numal la altitudini de peste 1.000 m.

Complexul se distinge uşor de la oarecare distanţă, graţie zăvoiului de arini, lemn câinesc sau salcie, zăvoi bine conturat pe întinderea complet despădurită a câmpiei.

Izvoarele au cca. 800-1000 m lungime fiecare şi delimitează între ele o suprafaţă de 8 – 10 ha, ocupaţi de culturi agricole, pentru a se apropia din nou la vărsarea în Neajlov. Acestor izvoare le sunt specifice câteva particularităţi: apă limpede cu puritate perfectă, cu temperatură stabilă variind între 10˚C şi 13˚ C în perioada de vegetaţie.

Rezervația Naturală Izvorul de la Corbii Ciungi a fost descoperită pentru prima dată în anul 1959 și se întinde pe o suprafață de 5 ha, fiind în prezent mult redusă față de cea inițială, datorită extinderii terenurilor agricole. 

Zăvoiul reprezintă la ora actuală unicul mijloc de protecție a izvoarelor și implicit a habitatelor existente aici. Ulmul, în denumirea științifică Ulmus Minor, aflat în imediata vecinătate a Rezervației, este monument al naturii. Turbăriile sunt locuri umede, mlăștinoase, în care trăiește o anumită asociație de plante, condiționate de umezeala pământului dar și de a aerului, prin slaba aerisire dar și printr-un anumit fenomen de putrezire a plantelor. Din această cauză într-o turbărie nu pot crește orice plante. Mușchii, cărora le place umezeala, sunt nelipsiți din aceste habitate.

Printre speciile de păsări, flora și fauna specifice rezervației se pot aminti : graurul , coțofana, corbul, stăncuța, fazanul de vânătoare, melcul spiralat, buhaiul cu burtă roșie, racul de râu, broasca de copac sau mușchiul de turbă.

În anul 2011, Rezervația a intrat într-un amplu proiect de management eficient în vederea conservării biodiversității acesteia.

În zonă se mai pot vizita Biserica „Sfânta Treime” din satul Corbii Mari – monument istoric, ctitorită în vremea domnitorului Constantin Brâncoveanu (1688-1703) de către Dumitraşcu Corbeanu, vel-paharnic al domnitorului şi rudă apropiată a acestuia, Lacul piscicol, Plaja râului Argeş (de-a lungul a 12 km de râu).