Lacul Ursu si arboretele de pe saraturi

Lacul Ursu s-a format într-o depresiune carstosalină, prin prăbușirea accidentală unei exploatări de sare, umplută ulterior cu apa pârâurilor ce coboară de pe versanții din apropiere. Acest lucru se întâmpla pe la 1875. Lacul Ursu şi-a primit denumirea după forma pe care a luat-o lacul. Depozitele de sare au contribuit la salinizarea apei, iar numai după patru ani, este menţionat în documente fenomenul de heliotermie. În Lacu Ursu se varsă pârâuri dulci, dar această apă rămâne la suprafaţă şi nu se amestecă cu restul apei sărate. Apa dulce se scurge mai departe, în Lacul Aluniş. Iar Lacul Ursu primeşte apă sărată din Lacul Roşu, situat la 40 de metri distanţă, pe al cărui mal există un afloriment de sare.

 

 

Salinitatea apei este între 10 – 15 g/l de la suprafaţă până la doi metri adâncime, după care creşte brusc la 240 g/l. De la trei metri până la fundul lacului, salinitatea oscilează între 250 şi 290 g/l. Temperatura apei lacului creşte substanţial de la 1,5 metri până la 2,5 metri, în lunile de vară ajungând şi la 34 de grade Celsius. De la 5-6 metri adâncime, lacul îşi păstrează o temperatură constantă de 21-26 de grade, tot timpul anului.

Suprafaţa lacului este de peste 40.000 mp, iar adâncimea nu depăşeşte 18,5 metri. Datorită condiţiilor favorabile, aici s-a creat şi nămolul cu proprietăţi curative. 

 

Fenomenul de heliotermie şi combinaţia de apă dulce-apă sărată sporesc beneficiile naturale ale lacului, cât şi pe cele medicale. Astfel, cei care suferă de afecţiuni reumatismale, metabolice, endocrine, neurologice sau ginecologice se pot trata aici, prin băi de 20-30 de minute. De asemenea, există şi o bază de tratament bine dotată, care funcţionează tot timpul anului.

 

 

Rezervaţia Lacul Ursu şi arboretele de pe sărături se întinde pe o suprafaţă totală de 79 ha, iar rezervaţia naturală este formată din masive de sare, din andezite şi amfiboli. Masivul de sare din apropierea lacului este acoperit cu un strat argilos. Acesta dă posibilitatea dezvoltării unei flore de excepţie: specii de plante lemnoase (gorun, stejar, molid, fag, pin, cireș sălbatic, sânger, păducel, plop tremurător, măr pădureț, alun, frasin, paltin) precum și specii ierboase, dinte care: papucul doamnei (Cypripedium calceolus) sau crinul de pădure (Lilium martagon).

 

Staţiunea Sovata, un centru balnear de renume european, este locul ideal atât pentru tratamente, cât şi pentru relaxare. 

 

 

Preţ	Orar
Intrare la ştrand: 30 lei	Zilnic 10:00-18:00 pauză între 13:00 şi 15:00