Mănăstirea „Sfântul Apostol Filip”

De ce sa vezi acest obiectiv?

Pentru că aici se află moaştele a cinci sfinţi, care au trăit în sec. al IV-lea în zona Dobrogei.

• Este în apropiere de Adamclisi, Județ Constanţa
• Construit în 2005
• Poartă Hramul „Sfântul Apostol Filip”
• Deschis turiștilor 

   

• Condiții de vizitare: tot timpul anului
• Sărbătoare anuală: 14 noiembrie

Mănăstirea „Sfântul Apostol Filip” este situată între localităţile Deleni şi Ioan Corvin, în apropiere de Peştera Sfântului Andrei, unde, conform tradiţiei populare, aici ar fi trăit Sfântul Apostol Andrei.

De asemenea, la aproximativ 1 km de mănăstire se află cetatea Tropaeum Traiani, unul dintre cel mai importante monumente antice de pe teritoriul României, în cripta de sub altarul Bazilicii principale a cetăţii fiind descoperite în anii 70’ moaştele a cinci sfinţi, care au trăit în sec. al IV-lea.

Mănăstirea „Sfântul Apostol Filip” a fost înfiinţată în anul 2005, în cinstea acestor cinci sfinţi mucenici, ale căror moaşte au fost depuse în cripta de sub biserica aşezământului.

Moaştele sfinţilor au fost păstrate în taină mai bine de 30 de ani, în saci de hârtie, în depozitul Centrului de Cercetări Antropologice al Academiei Române din Bucureşti, de frica Securităţii. În anul 2006, au fost puse în raclă cu prilejul praznicului Apostolului Andrei şi duse Peştera Sfântului Andrei, după care la Mănăstirea Dervent. Începând cu anul 2007, ele se află în Mănăstirea „Sfântul Apostol FIlip”, într-un paraclis special ridicat.
 
Conform unor documente descoperite nu de mult timp într-o bibliotecă benedectină, Sfântul Apostol Filip a propovăduit Sfânta Evanghelie o perioadă scurtă de timp în Dobrogea de astăzi. Este cel de-al treilea apostol chemat la misiune de Mântuitorul Hristos.

În jurul autenticităţii moaştelor au îndoieli, însă argumentele care vin în susţinere sunt mai multe, şi anume că romanii interziceau îngroparea morţilor în cetate, cimitirele fiind aşezate în afară, astfel că dacă ar fi fost osemintele unor oameni obişnuiţi ar fi trebuit să se afle în acel cimitir, şi nu în bazilică.

De asemenea, încă din primele secole după Hristos, creştinii aveau obiceiul de a se ruga pe mormintele martirilor, şi, odată cu ridicarea primelor biserici, în sec. al II-lea, altarele erau construite având la bază moaşte. După prima jumătate a sec. al IV-lea, sfătuiţi de Sfântul Ioan Gură de Aur, creştinii au început să aşeze altarele locaşurilor pe trupurile mărturisitorilor, pentru a-i apăra de molime şi primejdii.
 
În faţa bisericii actuale, se află un atrium, o curte interioară cu arcade şi coloane placate cu piatră pentru a rezona cu cetatea. Faţada biserii este pictată pe exterior, putându-se observa de-o parte şi de alta a intrării cei patru apostoli Petru, Pavel, Andrei şi Filip, precum şi „Scara Sfântului Ioan Scărarul”.

Sursa foto: www.ziarullumina.ro