Rezervaţia Naturală „Pădurea Fântâniţa Murfatlar”

De ce sa vezi acest obiectiv?

Pentru că este o arie protejată de o mare valoare ştiinţifică prin speciile rare întâlnite doar pe teritoriul Dobrogei!

Este pe teritoriul administrativ al oraşului Murfatlar, Județ Constanţa
Rezervaţie naturală de tip floristic şi faunistic
Anul înfiinţării: 2000
Suprafaţă: 82.74 ha
Deschis turiștilor fără taxă de vizitare.
Fără condiții de campare

Rezervaţia naturală “Pădurea Fântâniţa Murfatlar” este o arie protejată care se întinde pe suprafaţa teritoriului administrativ al oraşului Murfatlar…

Trasee amenajate: nu
Condiții de vizitare: preferabil vara

Rezervaţia naturală Fântâniţa Murflatar a fost declarată arie protejată de interes naţional ce corespunde categoriei a IV-a IUCN, prin Legea nr. 5 din 6 martie 2000. Se întinde pe o suprafaţă de 82.74 ha şi adăposteşte pe teritoriul său specii rare, care se găsesc fie numai în Dobrogea, fie numai în partea de sud a ţării. Denumirea rezervaţiei vine de la numele unui izvor din pădure, fiind de altfel o arie naturală străbătută de multe pâraie, iar începând din anul 1962 este şi ocrotită de lege.

Fauna este specifică zonelor aride, iar elementele floristice întâlnite aici sunt specifice habitatelor pontice, balcanice, continentale, submediteraneene sau celor eurasiatice. De o mare diversitate floristică şi faunistică, rezervaţia naturală “Pădurea Fântâniţa Murfatlar”, adăposteşte specii rare precum: şofranul de toamnă (Crocus pallasii), măzărichea (Vicia narbonensis), garofiţa (Dianthus leptopetalus), aliorul (Euphorbia dobrogensis), ciulini (Carduus dobrogensis), cosaciul (Astragalus pseudoglaucus) din această rezervaţie a fost pentru prima dată descrisă în România, tămâiţa de câmp (Ajuga salicifolia), ceapa sălbatică (Allium moschatum şi Allium tauricum), gura lupului (Scutellaria orientalis), cimbrul (Satureja coerulea) şi iasomia sălbatică (Jasminum fruticans) etc.

De asemenea, valoarea ştiinţifică a rezervaţiei este dată şi de existenţa unor plante noi pentru ştiinţă precum, ruşcuţa de la Murfatlar cu frunze fin divizate (Adonis vernalis var. murfatlariensis), colilia (Stipa lessingiana f.murfatlarii), ciulinii violacei de la Murfatlar (Carduus murfatlarii), centauree cu inflorescenţe galbene (Centaurea orientalis f. murfatlarii).
Alte specii de ierburi întâlnite sunt: rogozul (specia Carex halleriana), sipica (Cephalaria uralensis), usturoiul sălbatic (din specia Allium saxatile), hajma păsărească (Allium flavum), o specie de sparanghel sălbatic (Asparagus vericillatus), coamă de aur (Galatella linosyris), frăsinel (Dictamnus albus), negară (Stipa capillata), alior (Euphorbia nicaeensis), stânjenel pestriţ (Iris variegata), iasomie (Jasminus fruticans) sau armirai sălbatic (Carduus hamulosus).

În ceea ce priveşte speciile de arbori şi arbuşti se întâlnesc stejarul pufos (Quercus pubescens), stejarul brumăriu (Quercus pedunculiflora), prunus (din specia Prunus tenella), cărpiniţa (Carpinus orientalis), scumpia (Cotinus coggygria), vişinul turcesc (Prunus mahaleb).
Se întâlnesc şi specii endemice, precum inul lui Borza (Linumn borzeanum) şi varietatea endemică de Bromus riparius var. dobrogensis – obsiga.
În ceea ce priveşte fauna, aceasta este reprezentată de specii de mamifere, precum dihorul pătat (Vormela peregusna), popândăul (Spermophilus citellus), şoarecele săritor de stepă (Sicista subtilis), hamsterul românesc (Mesocricetus newtoni); păsări, precum spârcaciul (Otis tetrax); insecte, precum fluturi din speciile Lycaena dispar, Colyas myrmidone), greierele (Paracaloptenus caloptenoides); reptile şi broaşte, precum şarpele rău (Coluber caspius), care este cel mai mare şi rapid din fauna de reptile, balaurul mare (Elaphe quatuorlineata), broasca ţestoasă dobrogeană de uscat (Testudo graeca), a cărei arie de răspândire se limitează la câteva puncte din stepa Dobrogei, brotacul verde de copac (Hyla arborea) etc.